Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

• modificarea cadrului normativ incident domeniului artelor spectacolului (Ordonanța Guvernului nr. 21/2007), precum și, corelativ, a unor dispoziții incidente din legislația financiar-fiscală;

• modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia și actualizarea metodologiei privind alimentarea fondului cinematografic pentru aplicarea unei abordări naționale strategice asupra rolului cinematografiei și producției audiovizuale în societatea românească;

• modificarea și completarea legii speciale pentru programul de importanță strategică: „TM2023 CEaC” (OUG nr. 42/2019), în vederea adaptării la situația actuală, precum și asigurarea finanțării pentru proiectele culturale și pentru obiectivele de investiții;

• actualizarea legislației privind așezămintele culturale, clasificarea pe tipuri de activități, recunoașterea centrelor culturale cu activitate mixtă și prevederi specifice și reglementarea statutului școlilor populare de artă și meserii prin modificarea și completarea OUG nr. 118/28 decembrie 2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale;

• promovarea unui cadru normativ pentru recunoașterea, clasificarea și stabilirea de criterii pentru toate domeniile din sectoarele culturale creative, precum și a funcțiilor acestora în dezvoltare;

• eliminarea disparităților și inechităților instituite prin aplicarea Legii salarizării unitare.

MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII

I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România

Cercetarea și inovarea necesită o conexiune mult mai coerentă la nevoile actuale ale societății și economiei. Mediul de cercetare din universități, institutele de cercetare-dezvoltare, institutele din subordinea Academiei Române, institutele și centrele de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și entitățile de cercetare din domeniul apărării și companiile trebuie să colaboreze mai mult pentru elaborarea și implementarea strategiilor multianuale de cercetare. În egală măsură, cercetarea românească trebuie să fie conectată la sistemul de cercetare internațional din perspectiva resursei umane, a dezvoltării tehnologice și a obiectivelor. Având în vedere aceste aspecte, Guvernul își asumă continuarea evaluării externe, cu experți selectați de Comisia Europeană, a politicilor naționale în cercetare, dezvoltare și inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale, precum și implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor — instrumentul de sprijin pentru politici, cu finanțare integrală din programul „Orizont 2020”. Ulterior încheierii evaluării politicilor naționale în cercetare, se va trece la evaluarea de fond a sistemului național de cercetare. Această măsură va avea ca impact creionarea cât mai aproape de realitate a cauzelor dezechilibrelor actuale din sistemul CDI și identificarea unor măsuri care să reducă decalajele pe termen mediu și lung ale indicatorilor specifici față de media UE și va putea asigura un trend ascendent domeniului CDI, inclusiv creșterea șanselor de succes în Programul european de cercetare „Orizont Europa” (2021—2027) și intensificarea transferului în economie al rezultatelor cercetării. Această reformă va putea conduce la stabilirea unor poli de excelență esențiali pentru formarea de parteneriate pe termen lung și pentru colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de cercetare de anvergură internațională, în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării. Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014—2020) a fost modestă (214,8 milioane euro atrase din bugetul Orizont 2020 și 787 contracte semnate, în care sunt implicați 1.190 de parteneri români. Această situație a fost generată, în principal, de subfinanțarea cercetării din fonduri publice, dar și de dificultățile în atragerea fondurilor private în cercetare și inovare, generate de lipsa unor politici naționale susținute și coerente care să stimuleze activitatea CDI. Toți acești factori au produs efecte negative în sistemul românesc de CDI și au determinat un regres în ceea ce privește majoritatea indicatorilor din Datele statistice privind inovarea europeană (European Innovation Scoreboard 2019).

II. Obiective strategice și măsuri de implementare

II.1. Reforma structurală a sistemului național de cercetare și inovare — motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României

a) Armonizarea, actualizarea și simplificarea legislației privind organizațiile publice de cercetare conform principiilor „bunelor reglementări” („better regulation”) și evitarea birocratizării excesive;

b) Abordarea pe baze științifice a proceselor decizionale în administrația managementului cercetării;

c) Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate,