Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

Internațional Henri Coandă București (A.I.H.C.B.), inclusiv construcția unui nou terminal și Aeroportul Internațional București-Băneasa (A.I.B.B.): dezvoltarea/ modernizarea terminalelor de pe Aeroportul Internațional Timișoara și alte proiecte pentru creșterea gradului de siguranță, Modernizarea pistei de decolare-aterizare AIMK-C pentru aducere la standarde europene, precum și alte proiecte suport pentru creșterea siguranței și capacității aeroportuare, construcție cale de rulare paralelă cu pista și dotarea cu echipamente de scanare bagaje și detectare explozibil la Aeroportul din Cluj-Napoca, precum și continuarea procesului de dezvoltare și modernizare a pistei de decolare-aterizare, terminal cargo, facilități conexe la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca;

3. digitalizarea și introducerea noilor tehnologii în domeniul serviciilor aferente transportului aerian;

4. dezvoltarea capacităților cargo prin construirea de terminale cargo în proximitatea aeroporturilor regionale (de exemplu, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iași, Bacău, Craiova ș.a.);

5. Studiu de oportunitate privind dezvoltarea în cooperare cu autoritățile locale a unui aeroport în zona Brăila—Galați.

Compania Națională Aeroporturi București

Direcțiile generale de acțiune ale C.N. Aeroporturi București S.A. în orizontul 2021—2024 sunt:

• modernizarea infrastructurii aeroportuare;

• asigurarea finanțării proiectelor de dezvoltare și implementarea acestora;

• creșterea calității serviciilor asigurate;

• adaptarea la noile condiții ale pieței și implementarea unor politici comerciale pentru stimularea creșterii traficului aerian;

• implementarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare a A.I.H.C.B.;

• implementarea sistemului A-CDM care își propune să îmbunătățească eficiența operațională a tuturor operatorilor aeroportuari prin reducerea întârzierilor, crescând predictibilitatea evenimentelor în timpul desfășurării unui zbor și optimizând utilizarea resurselor.

• modernizarea pistei 08R-26L AIHCB prin reparație capitală (RC);

• conformarea aeroporturilor la regulamentul european R139;

• operaționalizarea cât mai rapidă a Aeroportului Băneasa și darea lui în trafic sub conceptul de Airport City.

E. Transportul cu metroul

Dezvoltarea durabilă a unei capitale europene, precum Bucureștiul, nu poate fi concepută fără o dimensionare corectă a rețelei actuale de metrou care să țină pasul cu noua dinamică urbană și periurbană. De aceea, pe termen scurt și mediu programul de dezvoltare a metroului bucureștean se va realiza pe două paliere: dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente. Astfel, obiectivele Metrorex — S.A. pe termen mediu și lung, aferente perioadei 2021—2024, sunt:  Extinderea și modernizarea rețelei actuale de metrou, precum și dezvoltarea de noi linii;  Creșterea atractivității și accesibilității rețelei de metrou, prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficiențe de vedere, precum și prin mărirea numărului de lifturi și escalatoare pentru persoanele cu deficiențe locomotorii;  Îmbunătățirea serviciilor de regularitate și confort prin achiziția de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranță și supraveghere, precum și realizarea de noi accesuri și pasaje de corespondență la stațiile de metrou aflate în exploatare;  Armonizarea proiectelor cuprinse în Planul național de reformă, Strategia de dezvoltare a metroului din București 2016—2030 și Planul de mobilitate urbană durabilă București/Ilfov;  Continuarea acțiunilor cu privire la eficientizarea energetică, implicit scăderea consumului de energie prin continuarea implementării iluminatului cu leduri în stațiile de metrou în locul iluminatului existent și achiziția de trenuri moderne de metrou. De asemenea se va extinde rețeaua de metrou la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

F. Transportul multimodal

Strategia cu privire la transportul intermodal se va corela cu dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport în contextul în care acesta contribuie la reducerea costurilor, dar și a emisiilor provenite din transporturi, prin transferarea fie parțială, fie în totalitate a călătoriilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apă. Eficiența transportului multimodal de marfă și pasageri va fi cu atât mai mare cu cât, complementar, vor fi dezvoltate și infrastructuri de tipul platformelor sau terminalelor multimodale. Astfel, dezvoltarea unor platforme logistice conectate direct rutier