Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

• modernizarea sistemului electronic de gestiune a fondurilor europene, inclusiv interoperabilitate și transformarea acestuia într-un instrument de management;

• introducerea unui mecanism de raportare la nivelul Guvernului privind stadiul proiectelor strategice ale beneficiarilor publici, cu publicare pe pagina web a Guvernului;

• crearea unui portal de date deschise, cu o structură unitară și intuitivă, accesibilă facil pentru public, de monitorizare a evoluției proiectelor contractate și implementate.

3. Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane

• elaborarea și susținerea unui plan de capacitate administrativă la nivel național, regional și local;

• valorificarea elementelor de flexibilitate identificate în legislația europeană în materie de fonduri europene;

• inițierea unei strategii de profesionalizare rapidă, precum și creșterea capacității instituționale în domeniul fondurilor europene, de la nivel național la nivelul autorităților locale;

• sprijinirea și susținerea prin informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a participării beneficiarilor din România în programele gestionate direct de Comisia Europeană și/sau alți finanțatori. Coordonarea acestui proces, inclusiv crearea unui portofoliu de proiecte strategice pentru România.

4. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021—2027

• corelarea tuturor surselor de finanțare pentru a asigura o complementaritate și eficiență a intervențiilor;

• alimentarea fondurilor pentru dezvoltare regională în toate cele 8 regiuni ale țării, care să activeze ca principal instrument pentru pregătirea proiectelor locale, județene și regionale care să fie principala bază pentru atragerea resurselor atât din politica de coeziune, cât și din PNRR, totodată, fondurile pentru dezvoltare regională trebuie alimentate anual, pentru a ajuta la susținerea coeziunii în interiorul regiunilor României, precum și finanțarea proiectelor de anvergură regională;

• promovarea inițiativelor comunitare gestionate direct de către Comisia Europeană în rândurile potențialilor beneficiari din România;

• valorificarea oportunităților din granturile Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene;

• stimularea prin pachete de informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a creșterii participării entităților din România la programe și proiecte gestionate direct de către Comisia Europeană;

• crearea unui portofoliu de proiecte naționale strategice cu care beneficiarii eligibili să participe la marile proiecte finanțate direct de către Comisia Europeană;

• eficientizarea managementului fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei 2021—2027, prin creșterea capacității de coordonare, inclusiv prin măsuri de diminuare a suprareglementării la nivelul programelor cu resurse naționale în contrast cu programele comunitare, în privința unor mecanisme care se suprapun, care pot provoca blocaje sau situații de dublă finanțare;

• schimbul de experiență cu instituții de gestionare și control din alte state UE, pentru a facilita transferul de bune practici și inovația în rândurile beneficiarilor.

MINISTERUL ECONOMIEI

Precum întreaga țară și întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele economiei globale au mers la ralanti. Asistăm și la o creștere a prețurilor, existând un apetit crescând pentru investiții, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există șanse și oportunități majore, dar și amenințări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie adresate în parte. Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acționăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei țări se măsoară și după sănătatea economiei sale. Un guvern responsabil este un guvern care acționează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plătește salariile angajaților. România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat și încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei și implică numere mari de angajați. Contrar percepției generate, industria României nu este un morman de fiare vechi și nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producția prin investiții și să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi piețe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari șanse de reviriment, trebuie să găsim soluțiile pentru a salva activele și oamenii care lucrează în acele societăți.