Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

• Tech Capital of the Year — prin care să fie desemnat un oraș drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administrațiile locale care folosesc/implementează/desfășoară activități în cele mai noi domenii ale tehnologiei și științei

• Cloud first policy — strategie care vizează adoptarea de soluții cloud pentru autoritățile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a se muta în cloud. Finanțarea proiectelor va fi din fonduri europene.

Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale

Obiective:

• Crearea de comunități, clustere, hub-uri de inovare și dezvoltare în vederea creșterii productivității firmelor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și internațional;

• Susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România — nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată;

• Stimularea investițiilor directe și a exporturilor și a investițiilor românești în afara țării;

• Capitalizarea micilor afaceri (necesitatea și avantajele capitalizării, tehnici de capitalizare, atragerea de investiții — SME Investment Readiness);

• Îmbunătățirea expertizei manageriale, tehnice și de piață a IMM-urilor (atragerea și menținerea talentelor, creativitate/ inovare, cercetare-dezvoltare in house, retehnologizare, standardizare, asigurarea calității, eficientizarea costurilor, marketing și stimularea vânzărilor);

• Încurajarea asocierii în afaceri (de exemplu, clustere, rețele de afaceri) și, respectiv, de promovare/impresariere a afacerilor (matchmaking), îndeosebi pe plan internațional;

• Promovarea culturii și educației antreprenoriale (ce înseamnă antreprenoriatul și asumarea riscului de a fi antreprenor);

• Finanțarea tuturor schemelor de ajutor pentru IMM-uri se va face din fonduri europene. Direcții de acțiune:

• Dezvoltarea unei cooperării între universități și alte instituții-suport pentru colaborare, sectorul de afaceri și agențiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere și să devină din ce în ce mai sofisticate și competitive, oferind în același timp mediul favorabil pentru formarea și creșterea de noi clustere economice;

• Crearea Hub-urilor Digitale de Inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universitățile tehnice și institutele de cercetare;

• Dezvoltarea structurilor și infrastructurilor locale de afaceri — acceleratoare, hub-uri, spații de coworking, centre de formare, parcuri industriale, științifice etc.;

• Dezvoltarea de rețele de socializare antreprenorială și comunități de afaceri de tip market-place;

• Crearea zonelor de funcționale urbane (ZFU) și a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităților, unde municipalitățile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate și apoi creează un ecosistem de companii care își stabilesc activitatea în acele zone;

• Susținerea dezvoltării rețelei de Hub-uri Inovative Digitale (DIH) ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susținerea educației antreprenoriale și financiare;

• Dezvoltarea antreprenoriatului rural și susținerea dezvoltării rețelelor de comunități antreprenoriale rurale & food hubs prin servicii-suport dedicate (consiliere, finanțare etc.);

• Tranziția de la măsuri tradiționale de promovare (exemplu: târguri și expoziții) la crearea de capete de pod în țări destinație și la crearea de parteneriate (match-making) țintite pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context internațional;

• Reformarea diplomației economice pentru a susține cu adevărat și în mod eficient internaționalizarea companiilor românești;

• Identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii românești au reușit să penetreze cu succes piețe externe și al căror exemplu poate fi replicat;

• Crearea de competențe la nivelul autorităților publice locale pentru promovarea oportunităților de investiții locale. Încurajarea investițiilor străine directe strategice prin creșterea notorietății României pe plan internațional ca destinație profitabilă de business pentru companiile străine, prin promovarea climatului investițional al României și atragerea de noi investiții străine directe, în special a investițiilor cu impact semnificativ în economie (contribuind la crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată, facilitarea transferului de tehnologie, cunoștințe și know-how);