Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

globale. Această linie de conduită va permite protejarea mai bună a valorilor, intereselor și obiectivelor României și ale cetățenilor noștri. Dincolo de faptul că pentru construirea rezilienței avem nevoie de o capacitate de adaptare fără precedent, este și mai necesară menținerea direcției strategice și în același timp principiale în cadrul acțiunii noastre diplomatice. În egală măsură, este necesară o comunicare mai eficientă, mai aproape de cetățeni, care să reflecte substanța și complexitatea activității diplomatice și a obiectivelor naționale de politică externă, inclusiv prin implicarea crescută a societății civile. De asemenea, va fi urmărită dezvoltarea dimensiunii de prognoză, pentru urmărirea și evaluarea tendințelor la nivelul relațiilor internaționale, pentru a pregăti adecvat răspunsuri și inițiative de politică externă, în anticiparea unor potențiale riscuri, amenințări și provocări. Modalitățile strategice de acțiune pentru atingerea acestor obiective, ce reprezintă constante ale politicii externe românești, vor trebui însă să țină cont de faptul că situația internațională actuală, pe fundal de criză, a devenit mult mai fluidă, influențată de reconfigurarea unor centre și raporturi de putere internaționale, dar și de redefinirea unor concepte ce păreau imuabile. Pe cale de consecință, situația actuală este lipsită, într- un grad mai înalt, de predictibilitate, ceea ce presupune o adecvare mai rapidă, flexibilitate și un caracter mai inovativ pentru strategiile și mijloacele de acțiune. În contextul actual al evoluțiilor din societatea internațională, în schimbare accelerată și cu provocări și crize continue și variate, sunt necesare răspunsuri într-o manieră complexă și integrată. Adaptarea la noile realități nu presupune schimbarea bazelor politicii noastre externe, pilonii acesteia rămânând aceiași. Politica externă a României are nevoie de predictibilitate în ceea ce privește obiectivele-cheie. România este înconjurată de o zonă de instabilitate accentuată și este obligată să găsească acele soluții și acțiuni pe plan extern care o transformă într-un lider regional veritabil și abil în găsirea soluțiilor de stabilitate și securitate în regiune. În contextul aniversării în cursul anului 2022 a 160 de ani de diplomație modernă, gestionând și depășind provocările fără precedent generate de pandemie în ultimii doi ani, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) își va intensifica eforturile pentru a dezvolta un corp diplomatic și consular de elită, a promova în mod adecvat și eficient interesele României în contextul internațional actual, caracterizat de o dinamică permanentă, inclusiv pentru a răspunde la nivel optim solicitărilor de asistență și protecție consulară ale cetățenilor români din afara țării.

I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică

În scopul consolidării rolului activ și a vizibilității României în UE, acțiunile Guvernului vor continua să vizeze asigurarea unei contribuții pragmatice, în spirit constructiv, la întărirea Uniunii, mai ales în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, și la avansarea politicilor UE destinate a răspunde acestui obiectiv. Acțiunea diplomatică românească la nivel UE va urmări obiectivul ca Uniunea să depășească întărită provocările determinate de criză și să își consolideze capacitatea de a preveni și răspunde la viitoare crize; prin urmare România va contribui în mod concret la o coordonare sporită la nivel european atât pentru gestionarea crizei, cât și pentru provocări viitoare, în vederea creșterii rezilienței Uniunii. În același timp, acțiunile Guvernului vor urmări asigurarea coerenței dintre viziunea de dezvoltare a României pe termen mediu și lung și modalitatea de raportare la politicile și inițiativele în plan european. La nivel UE, România va continua să promoveze dezvoltarea politicilor europene, inclusiv din perspectiva fructificării potențialului de valoare adăugată pe care România îl poate deține în raport cu o serie de domenii de cooperare (cum ar fi industriile creative, IT&C, turismul și agricultura ecologică). Totodată, România va continua să promoveze activ, pe lângă obiectivul unei Uniuni globale mai puternice, implicarea UE în vecinătate, precum și potențialul oferit de relațiile transatlantice în susținerea obiectivelor de ansamblu ale Uniunii. Printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări: — continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menținerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea Uniunii, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene; — asigurarea coerenței și consecvenței în promovarea pozițiilor naționale la nivel UE, inclusiv prin intermediul Comitetului de Coordonare a Sistemului național de gestionare a afacerilor europene, instituit prin HG nr. 34/2017, referitor la coordonarea afacerilor europene, cu luarea în considerare atât a obiectivelor de dezvoltare ale României, cât și a interesul general de consolidare a Uniunii; — continuarea implicării active în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, lansată la 9 mai 2021, și în evenimentele organizate în acest cadru, inclusiv prin: