Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
- Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
- Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
- Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
- Obiective
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- I. Dezvoltare
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
- Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
- Obiective generale
- Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
- Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
- Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
- Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
- Debirocratizare și simplificare administrativă
- Resursele umane din sectorul public
- Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
- MINISTERUL FINANȚELOR
- I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
- Obiective specifice:
- Obiective generale
- Obiective specifice
- Obiective generale
- ANAF
- Obiective specifice
- Obiective generale
- Obiective specifice
- V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
- Obiective specifice
- VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- Infrastructura de transporturi
- Viziunea pe termen mediu
- CFR Călători
- Autoritatea pentru Reformă Feroviară
- Compania Națională Aeroporturi București
- E. Transportul cu metroul
- F. Transportul multimodal
- G. Planul Național de Redresare și Reziliență
- Anexă — Lista de proiecte
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- Obiective
- Viziunea pe termen mediu
- Priorități pe termen mediu 2021—2024:
- I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
- Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
- II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
- III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
- IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
- MINISTERUL ECONOMIEI
- MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- Obiective:
- Măsuri:
- Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
- Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
- Pachetul de stimulare economică pentru IMM
- Pachetul de stimulare economică Innovation
- Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
- Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
- Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
- Dezvoltarea turismului
- Program de sprijin al sectorului de turism
- Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
- MINISTERUL ENERGIEI
- Obiective strategice:
- (1) Crearea cadrului legislativ național
- (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
- Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
- Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
- Investiții în alte companii strategice
- (4) Susținerea exploatărilor offshore
- Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
- Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
- (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
- Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
- Direcții de acțiune:
- — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
- — Consolidarea fermelor de familie
- — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
- — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
- — Continuarea Programului Agro-Invest
- — Consolidarea mediului asociativ
- — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
- — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
- — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
- — Dezvoltarea piețelor locale
- — Promovarea produselor locale românești
- — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
- — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
- — Susținerea învățământului agricol
- — Cercetare, inovare și e-agricultură
- — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
- — Creșterea competitivității în sectorul agricol
- — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
- — Eficientizarea capacității instituționale
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
- Detalierea obiectivelor majore
- I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
- I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
- I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
- I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
- III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- Viziunea pe termen mediu
- Ce ne propunem în perioada 2021—2024
- Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
- MINISTERUL EDUCAȚIEI
- Viziunea pe termen mediu
- Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
- Probleme structurale ale educației din România
- Provocările și oportunitățile crizei sanitare
- I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
- II. Obiective strategice în educație
- III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
- IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
- V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
- MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
- Introducere
- I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
- II. Modernizarea sistemului de salarizare
- III. Modernizarea sistemului de asistență socială
- IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
- V. Digitalizarea serviciilor publice
- VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
- MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
- Stimularea natalității și a familiei
- Egalitatea de șanse între femei și bărbați
- Politici pentru tineret
- Măsuri tematice
- MINISTERUL CULTURII
- A. Obiective pe termen scurt
- B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
- B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
- D. Priorități legislative
- D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
- D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
- MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
- I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
- II. Obiective strategice și măsuri de implementare
- Componenta de digitalizare
- A. Eficientizarea instituțiilor publice
- B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
- Măsuri concrete:
- Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
- MINISTERUL SPORTULUI
- Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiectiv general
- Obiective specifice
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
- B. Justiție și stat de drept
- 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
- 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
- 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
- 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
- 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
- 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
- 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
- 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
- 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
- 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective generale
- Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
- II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
- III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
- IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
- V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
- VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
- VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
- IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
- X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
- XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
- II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
- III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
- IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
- V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
- VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- Viziunea conceptuală
- I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică
serviciilor publice digitale și vor scădea costurile firmelor în interacțiunea cu statul. Pe termen lung, vor scădea și nevoile de finanțare a unor servicii eterogene, deci va scădea și presiunea pe bugetul public și, indirect, pe firme. Decizia privind modul în care va fi implementat cloud-ul guvernamental se va lua de către Guvern pe parcursul anului 2022.
2. Economie digitală Economia românească este dominată în proporție de 99% de întreprinderi mici și mijlocii, viteza cu care acestea se pot digitaliza și nivelul de digitalizare pe care îl pot atinge fiind două elemente cu efecte de anvergură asupra competitivității României pe piața europeană și globală. În ceea ce privește economia digitală sunt două perspective care trebuie luate în calcul. În primul rând avem o multitudine de companii non-IT, care au nevoie stringentă de digitalizarea proceselor interne pentru a-și crește competitivitatea economică în raport cu mediul concurențial european și global. Pentru acestea vom oferi instrumente de instruire privind noile tehnologii, sprijin pentru a determina necesarul de tehnologizare și instrumente de finanțare (prin programele regionale) în vederea achiziționării de produse și servicii IT, dar în același timp le vom încuraja să adopte noile tehnologii emergente precum robotica, inteligența artificială, Cloud Computing, IoT, Blockchain etc. De asemenea, mediul economic românesc va beneficia direct de simplificarea poverii administrative prin dezvoltarea mai multor servicii B2G (business-to-government), acțiuni ce sunt incluse în pachetul de reforme necesare digitalizării administrației. Prin urmare, este nevoie de o viziune strategică guvernamentală concertată top-down care să creeze ecosistemul de instrumente și măsuri de sprijinire a procesului de transformare digitală a IMM-urilor. În plus, industria poate beneficia de un efect indirect al digitalizării, dar cu impact major asupra capacității companiilor de a converge spre principiile economiei digitale prin noi modele de afaceri, modele operaționale și o nouă viziune managerială într-o nouă paradigmă bazată pe inovații și tehnologii digitale. Într-un cuvânt, întreaga economie românească trebuie să facă o tranziție cât mai rapidă către noua economie (economia digitală), valorificând toate avantajele noii revoluții industriale 4.0. Pe de altă parte, România are un potențial enorm de a genera și exporta produse și servicii inovative digitale. De aceea, obiectivul nostru este să consolidăm ecosistemul de inovație digitală pentru a genera mai multe produse și servicii inovative, reducând tot mai mult ponderea serviciilor de tip outsourcing. IT-ul este nu numai oportunitate de dezvoltare economică pentru România, dar constituie și un element de brand de țară. Din punct de vedere geostrategic România poate să își consolideze un rol detașat de lider în regiune pe piața inovației digitale. Pentru a putea deveni o forță importantă în regiune, România trebuie să adune toate forțele implicate în ecosistemul investițional IT (fonduri de investiții, acceleratoare, mentori, hub-uri și spații de lucru colaborativ) și să le conecteze sub forma unui „single point of contact” pentru toți cei care vor să obțină o finanțare chiar dacă sunt rezidenți români sau din alte țări. Un astfel de program trebuie adresat firmelor start-up sau firmelor mici cu potențial, dar și firmelor mature care au nevoie de scalare. Hub-urile europene de inovare digitală — E-DIH (European Digital Innovation Hubs) Un studiu recent al BEI arată că aproximativ 70% dintre IMM-urile europene care au implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regională, din regiunea în care își desfășoară activitatea, indiferent dacă IMM-ul avea sau nu un profil digital. Astfel, hub-urile europene de inovare digitală sunt principalul instrument și vector trans-european pe care Comisia Europeană împreună cu statele membre îl au în vedere pentru a impulsiona atât inovarea și digitalizarea economiei, cât și digitalizarea administrației publice europene. Hub-urile europene de inovare digitală vor pune în valoare potențialul tehnologic și de inovare regional pentru a dezvolta tehnologii și instrumente digitale pentru domenii cu grad ridicat de adopție: industrie, administrație publică, agricultură, sănătate etc. Rolul strategic al hub-urilor europene de inovare digitală este și acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă europeană, dar și globală a digitalizării și inovației tehnologice. România, care va avea un număr de hub-uri în principalele regiuni de dezvoltare, va utiliza la maximum oportunitățile oferite de aceste instrumente. Prin pilotarea acestor DIH-uri, Guvernul va face ca funcțiile acestora prevăzute în Regulamentul Europa Digitală — sprijin pentru identificarea investițiilor, instruire și sprijin în dobândirea competențelor digitale, testare înainte de investiție, crearea unui ecosistem pentru inovare și rețea — să contribuie direct și măsurabil la transformarea digitală a IMM-urilor, în corelare cu Strategiile de specializare inteligentă ale fiecărei regiuni de dezvoltare.