Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
- Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
- Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
- Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
- Obiective
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- I. Dezvoltare
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
- Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
- Obiective generale
- Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
- Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
- Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
- Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
- Debirocratizare și simplificare administrativă
- Resursele umane din sectorul public
- Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
- MINISTERUL FINANȚELOR
- I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
- Obiective specifice:
- Obiective generale
- Obiective specifice
- Obiective generale
- ANAF
- Obiective specifice
- Obiective generale
- Obiective specifice
- V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
- Obiective specifice
- VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- Infrastructura de transporturi
- Viziunea pe termen mediu
- CFR Călători
- Autoritatea pentru Reformă Feroviară
- Compania Națională Aeroporturi București
- E. Transportul cu metroul
- F. Transportul multimodal
- G. Planul Național de Redresare și Reziliență
- Anexă — Lista de proiecte
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- Obiective
- Viziunea pe termen mediu
- Priorități pe termen mediu 2021—2024:
- I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
- Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
- II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
- III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
- IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
- MINISTERUL ECONOMIEI
- MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- Obiective:
- Măsuri:
- Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
- Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
- Pachetul de stimulare economică pentru IMM
- Pachetul de stimulare economică Innovation
- Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
- Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
- Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
- Dezvoltarea turismului
- Program de sprijin al sectorului de turism
- Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
- MINISTERUL ENERGIEI
- Obiective strategice:
- (1) Crearea cadrului legislativ național
- (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
- Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
- Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
- Investiții în alte companii strategice
- (4) Susținerea exploatărilor offshore
- Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
- Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
- (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
- Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
- Direcții de acțiune:
- — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
- — Consolidarea fermelor de familie
- — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
- — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
- — Continuarea Programului Agro-Invest
- — Consolidarea mediului asociativ
- — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
- — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
- — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
- — Dezvoltarea piețelor locale
- — Promovarea produselor locale românești
- — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
- — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
- — Susținerea învățământului agricol
- — Cercetare, inovare și e-agricultură
- — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
- — Creșterea competitivității în sectorul agricol
- — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
- — Eficientizarea capacității instituționale
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
- Detalierea obiectivelor majore
- I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
- I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
- I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
- I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
- III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- Viziunea pe termen mediu
- Ce ne propunem în perioada 2021—2024
- Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
- MINISTERUL EDUCAȚIEI
- Viziunea pe termen mediu
- Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
- Probleme structurale ale educației din România
- Provocările și oportunitățile crizei sanitare
- I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
- II. Obiective strategice în educație
- III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
- IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
- V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
- MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
- Introducere
- I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
- II. Modernizarea sistemului de salarizare
- III. Modernizarea sistemului de asistență socială
- IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
- V. Digitalizarea serviciilor publice
- VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
- MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
- Stimularea natalității și a familiei
- Egalitatea de șanse între femei și bărbați
- Politici pentru tineret
- Măsuri tematice
- MINISTERUL CULTURII
- A. Obiective pe termen scurt
- B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
- B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
- D. Priorități legislative
- D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
- D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
- MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
- I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
- II. Obiective strategice și măsuri de implementare
- Componenta de digitalizare
- A. Eficientizarea instituțiilor publice
- B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
- Măsuri concrete:
- Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
- MINISTERUL SPORTULUI
- Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiectiv general
- Obiective specifice
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
- B. Justiție și stat de drept
- 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
- 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
- 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
- 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
- 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
- 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
- 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
- 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
- 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
- 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective generale
- Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
- II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
- III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
- IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
- V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
- VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
- VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
- IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
- X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
- XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
- II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
- III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
- IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
- V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
- VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- Viziunea conceptuală
- I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică
În domeniul Justiție și stat de drept, cel mai important obiectiv național îl reprezintă finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Guvernul României, alături de toate autoritățile constituționale, au acest obiectiv major de a încheia procesul de integrare a României în spațiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile în domeniul justiției. Acest obiectiv național trebuie susținut de toate partidele politice democratice prin garantarea unor măsuri legislative și executive de natură să genereze un act de justiție eficient, imparțial și egal pentru justițiabili. O reformă atât de amplă în domeniul justiției și cu un obiectiv atât de ambițios implică multă maturitate politică, capacitatea de atingere a consensului instituțional și politic, respectiv capacitatea de a identifica soluții legislative alternative și instituționale pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. România este și va rămâne un stat membru al Uniunii Europene, atașat valorilor fundamentale și principiilor care stau la baza construcției europene, iar reformele în domeniul Justiție și stat de drept reprezintă o garanție că parcursul european al României este singura variantă pentru consolidarea independenței sistemului judiciar și asigurarea preeminenței dreptului în raporturile sociale și instituționale. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept, adoptat de Comisia Europeană. Așadar, în domeniul Justiție și stat de drept, Guvernul propune continuarea și îmbunătățirea reformelor, cu luarea în considerare a rapoartelor organismelor europene — Comisia de la Veneția, GRECO, MCV și Raportul CE privind statul de drept. Totodată, vom promova eficiența Justiției ca serviciu public, garantând o justiție accesibilă, imparțială și independentă pentru toți justițiabilii. Pe de o parte, eficiența Justiției ca serviciu public presupune existența și garantarea unei independențe a Justiției în cele două componente ale sale: componenta instituțională, referitoare la sistemul judiciar în întregime, cât și componenta individuală, referitoare la statutul juridic al magistraților (judecători și procurori) cu toate elementele sale componente, consacrate în jurisprudența CCR, precum și de standardele europene în materie. Pe de altă parte, eficiența Justiției ca serviciu public presupune proceduri judiciare și administrative care să conducă la o mai bună alocare și gestionare a dosarelor și la reducerea termenelor de soluționare a litigiilor, la accelerarea procedurilor pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești și să garanteze accesul efectiv la justiție al justițiabililor, inclusiv prin facilitarea ajutorului judiciar public. O justiție accesibilă, rapidă, eficientă, cu un rol real de prevenire a conduitelor neconforme cu legea din societate presupune reexaminarea competențelor instanțelor pentru echilibrarea volumului de dosare per judecător, informatizarea actului de justiție și promovarea mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor pentru a degreva instanțele. Guvernul României se angajează să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea Justiției în acord cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul CE privind statul de drept) și a deciziilor CCR. În acest sens, Guvernul se angajează să finalizeze proiectele de lege privind organizarea și funcționarea sistemului judiciar generic denumite „Legile Justiției” și să le transmită Parlamentului în vederea adoptării, însoțite de avizul Comisiei de la Veneția, consultată în acest scop. Justiția ocupă un loc central în programul de guvernare, prin prisma urgenței reformelor care trebuie finalizate pentru a garanta funcționarea eficientă a sistemului judiciar și independența justiției și a relansa lupta anticorupție, înțeleasă inclusiv ca un mijloc de combatere a sărăciei și a dezechilibrelor social- economice.
2. Obiective pentru o justiție eficientă
Obiectivele Programului de guvernare în domeniul justiției sunt stabilite având ca punct de plecare competențele legale ale Ministerului Justiției, nevoile cetățenilor, ale sistemului judiciar și ale Justiției în ansamblul său, resursele financiare aflate la dispoziția ministerului, evoluțiile instituționale din interiorul sistemului judiciar. Soluțiile în domeniul Justiție și stat de drept au în vedere obiectivul național și instituțional al unei justiții independente și eficiente, finalizarea MCV, cu respectarea recomandărilor organismelor europene (MCV, GRECO, Raportul CE privind statul de drept și Comisia de la Veneția), respectiv a liniilor coordonatoare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).