Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
  2. Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
  3. Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
  4. Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
  5. Obiective
  6. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  7. I. Dezvoltare
  8. Viziunea pe termen mediu
  9. Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
  10. Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
  11. Obiective generale
  12. Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
  13. Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
  14. Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
  15. Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
  16. Debirocratizare și simplificare administrativă
  17. Resursele umane din sectorul public
  18. Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
  19. MINISTERUL FINANȚELOR
  20. I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
  21. Obiective specifice:
  22. Obiective generale
  23. Obiective specifice
  24. Obiective generale
  25. ANAF
  26. Obiective specifice
  27. Obiective generale
  28. Obiective specifice
  29. V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
  30. Obiective specifice
  31. VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
  32. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  33. Infrastructura de transporturi
  34. Viziunea pe termen mediu
  35. CFR Călători
  36. Autoritatea pentru Reformă Feroviară
  37. Compania Națională Aeroporturi București
  38. E. Transportul cu metroul
  39. F. Transportul multimodal
  40. G. Planul Național de Redresare și Reziliență
  41. Anexă — Lista de proiecte
  42. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
  43. Obiective
  44. Viziunea pe termen mediu
  45. Priorități pe termen mediu 2021—2024:
  46. I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
  47. Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
  48. II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
  49. III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
  50. IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
  51. MINISTERUL ECONOMIEI
  52. MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
  53. Obiective:
  54. Măsuri:
  55. Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
  56. Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
  57. Pachetul de stimulare economică pentru IMM
  58. Pachetul de stimulare economică Innovation
  59. Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
  60. Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
  61. Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
  62. Dezvoltarea turismului
  63. Program de sprijin al sectorului de turism
  64. Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
  65. MINISTERUL ENERGIEI
  66. Obiective strategice:
  67. (1) Crearea cadrului legislativ național
  68. (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
  69. Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
  70. Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
  71. Investiții în alte companii strategice
  72. (4) Susținerea exploatărilor offshore
  73. Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
  74. Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
  75. (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
  76. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  77. Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
  78. Direcții de acțiune:
  79. — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
  80. — Consolidarea fermelor de familie
  81. — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
  82. — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
  83. — Continuarea Programului Agro-Invest
  84. — Consolidarea mediului asociativ
  85. — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
  86. — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
  87. — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
  88. — Dezvoltarea piețelor locale
  89. — Promovarea produselor locale românești
  90. — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
  91. — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
  92. — Susținerea învățământului agricol
  93. — Cercetare, inovare și e-agricultură
  94. — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
  95. — Creșterea competitivității în sectorul agricol
  96. — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
  97. — Eficientizarea capacității instituționale
  98. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  99. Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
  100. Detalierea obiectivelor majore
  101. I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
  102. I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
  103. I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
  104. I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
  105. III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
  106. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  107. Viziunea pe termen mediu
  108. Ce ne propunem în perioada 2021—2024
  109. Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
  110. MINISTERUL EDUCAȚIEI
  111. Viziunea pe termen mediu
  112. Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
  113. Probleme structurale ale educației din România
  114. Provocările și oportunitățile crizei sanitare
  115. I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
  116. II. Obiective strategice în educație
  117. III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
  118. IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
  119. V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
  120. MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
  121. Introducere
  122. I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  123. II. Modernizarea sistemului de salarizare
  124. III. Modernizarea sistemului de asistență socială
  125. IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
  126. V. Digitalizarea serviciilor publice
  127. VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
  128. MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
  129. Stimularea natalității și a familiei
  130. Egalitatea de șanse între femei și bărbați
  131. Politici pentru tineret
  132. Măsuri tematice
  133. MINISTERUL CULTURII
  134. A. Obiective pe termen scurt
  135. B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
  136. B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
  137. D. Priorități legislative
  138. D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
  139. D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
  140. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
  141. I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
  142. II. Obiective strategice și măsuri de implementare
  143. Componenta de digitalizare
  144. A. Eficientizarea instituțiilor publice
  145. B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
  146. Măsuri concrete:
  147. Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
  148. MINISTERUL SPORTULUI
  149. Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
  150. Obiective specifice:
  151. Obiective specifice:
  152. Obiectiv general
  153. Obiective specifice
  154. Obiective specifice:
  155. Obiective specifice:
  156. Obiective specifice:
  157. Obiective specifice:
  158. Obiective specifice:
  159. Obiective specifice:
  160. Obiective specifice:
  161. Obiective specifice:
  162. Obiective specifice:
  163. Obiective specifice:
  164. MINISTERUL JUSTIȚIEI
  165. A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
  166. B. Justiție și stat de drept
  167. 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
  168. 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
  169. 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
  170. 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
  171. 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
  172. 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
  173. 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
  174. 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
  175. 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
  176. 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
  177. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  178. Viziunea pe termen mediu
  179. Obiective generale
  180. Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
  181. II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
  182. III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
  183. IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
  184. V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
  185. VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
  186. VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
  187. IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
  188. X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
  189. XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
  190. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
  191. Viziunea pe termen mediu
  192. Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
  193. II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
  194. III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
  195. IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
  196. V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
  197. VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
  198. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  199. Viziunea conceptuală
  200. I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică

Componenta de digitalizare

În prezent, România se situează pe locul 25 din cele 27 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020. România înregistra, la nivelul anului 2020, cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. Digitalizarea economiei, însă, a rămas în urmă. În acest sens, analiza europeană arăta că aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice electronice din România sunt:

• lipsa unei arhitecturi IT interoperabile, eficientă și scalabilă, compusă din sisteme informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice;

• lipsa deschiderii administrației publice față de mediul privat;

• insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice;

• lipsa competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice, cât și nivelul scăzut de salarizare în acest domeniu, comparativ cu cel din mediul privat;

• lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar, suplu și eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice. Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești în ansamblu reprezintă un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene mai avansate. Guvernul va căuta căi pentru a promova deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat. În acest sens, principalele elemente ale politicilor publice avute în vedere sunt: organizarea de parteneriate public-private pentru serviciile de IT&C din sectorul public, transferul de tehnologie și know- how către și dinspre firmele competente și competitive, reutilizarea componentelor și promovarea tehnologiilor open-source, obținându-se astfel economii substanțiale. Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale. Se va crea cadrul necesar pentru tranziția la economia și societatea digitale prin inovații și tehnologii relevante, competitive și scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societății și economiei românești și la îndeplinirea obiectivului de convergență reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme și activități specifice va fi asigurată creșterea capacității României de a dezvolta și integra inovații și tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii și sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanți în ierarhia europeană, pentru creșterea vizibilității la nivel global, dar și pentru valorificarea potențialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calității vieții cetățenilor și la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacțiunii cu instituțiile statului. Creșterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acționând simultan și coordonat pe cinci axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcționeze, să inoveze și să transfere servicii și produse digitale inovative în beneficiul societății și economiei. Cele cinci axe strategice ale transformării digitale sunt: — Administrație publică digitală — tranziția rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administrației publice din România, de la statutul neconsolidat încă de e-Government la cel de smart government. Această tranziție se realizează parcurgând în mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazată pe date (data-centric government); — Economie digitală — Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile românești; — Educație digitală — implementarea unor politici și programe de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul întregii societăți românești, dar și digitalizarea procesului educațional, prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaționale; — Comunicații digitale și tehnologii ale viitorului (5G, IOT, comunicații cuantice, robotică, AI, blockchain, Smart City); — Securitate cibernetică.

1. Administrație publică digitală