Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

procurorilor. Vom dezvolta actuala aplicație ECRIS astfel încât să asigure nedivulgarea on-line a identității victimelor traficului de persoane, în acord cu instrumentele internaționale ratificate de România. Ne vom concentra eforturile pe sprijinirea consolidării capacității naționale de reacție la forme extrem de nocive, de manifestare a criminalității organizate transfrontaliere precum: traficul de persoane, traficul de minori și traficul de droguri. Dimensiunea de prevenție este, de asemenea, esențială. Vom susține prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidențial prin sesiuni informative și un mecanism de raportare imediată a suspiciunilor, precum și formarea specialiștilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formări pe tema traumei complexe. Propunem o coordonare foarte strânsă a eforturilor de prevenire a fenomenului traficului de persoane, în special în rândul grupurilor vulnerabile, cu ceilalți actori implicați în lupta împotriva traficului de persoane. Susținem ca derularea procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane și infracțiuni sexuale să țină cont de starea fizică și psihică a victimelor, să nu agraveze trauma și să fie stabilite prin intermediul CSM, bune practici la nivel național pentru protejarea efectivă a victimelor acestor infracțiuni pe toată durata procedurilor judiciare. Susținem procesul etapizat pentru dotarea parchetelor și instanțelor din fiecare județ, cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât și în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezența agresorilor.

5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate

Luând în considerare rolul probațiunii în sistemul execuțional penal românesc, propunem dezvoltarea instrumentelor de lucru, a procedurilor, programelor de reintegrare specifice în lucrul cu persoanele sancționate cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii. În acest sens, vom propune diversificarea schemei programelor folosite la nivelul serviciilor de probațiune cu programe noi, adaptate tipurilor de infracțiuni săvârșite de persoanele aflate în evidență. Ministerul Justiției se va concentra pe implementarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020—2024 prin intermediul Comitetului interministerial de coordonare, înființat în acest scop.

6. O viziune strategică pentru funcționarea eficientă a sistemului judiciar

Vom continua eforturile de adoptare, respectiv de implementare a documentelor strategice la care fac referire inclusiv recomandările partenerilor noștri europeni: — Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021—2024 (document aprobat de Guvern prin Hotărârea Guvernului nr. 930 din 1 septembrie 2021): vizează prevenirea și contracararea eficientă a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise criminalității organizate grave; — „Strategia Națională Anticorupție 2021—2024” (în procedura de transparență decizională): vizează implementarea standardelor interne și internaționale în domeniul anticorupției, precum și promovarea integrității și reducerea vulnerabilităților la corupție; — „Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022—2025”: vizează asigurarea unui management strategic integrat la nivelul sistemului judiciar și gestionarea eficientă a resurselor și problemelor complexe din justiție; — Ministerul Justiției va participa la elaborarea și implementarea „Strategiei naționale pentru combaterea coordonată a tuturor formelor de ilicit împotriva mediului înconjurător” — ca obiectiv național pentru punerea în practică și funcționarea politicilor europene de prevenire și combatere a criminalității de mediu.

7. Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiție

Toate profesiile juridice au un rol esențial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiție nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocații, consilierii juridici, practicienii în insolvență, executorii judecătorești, notarii publici, mediatorii, experții tehnici judiciari, traducătorii și interpreții autorizați, pe de o parte, și judecătorii și procurorii, personalul auxiliar de specialitate, pe de altă parte, deși au atribuții diferite, au un scop comun: asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale pentru cetățean. Constituția României a conferit profesiei de avocat un rol fundamental în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, iar Legile Justiției și strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil și participant direct la înfăptuirea justiției. Activitatea de asistență, consiliere și reprezentare juridică realizată de avocați este o garanție procesuală importantă pentru justițiabili, conferindu-le încrederea că vor beneficia de un act de justiție imparțial și independent. Ministerul Justiției reafirmă susținerea prin dialog instituțional și prin măsuri legislative adoptate în acord cu jurisprudența CJUE si CEDO, pentru promovarea și respectarea principiilor enunțate în Carta principiilor fundamentale ale avocaților europeni, precum libertatea de a asigura apărarea și consilierea clientului,