Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

poate fi ridicată de la nivelul de important în discurs la cel de important în fapte și cultura să fie privită întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societății, din dubla perspectivă: nevoi (care sunt investițiile necesare pentru dezvoltarea sectorului) și beneficii (care este impactul social și economic vizat prin dezvoltarea sectorului). Doar astfel devine posibilă reforma îndelung amânată: începând cu o imediată reformă a ministerului de resort, ajungând mai apoi prin reformarea mentalității față de cultură, la reforma domeniului, adică: finalizarea și punerea în aplicare a strategiei sectoriale în domeniul culturii; adaptarea domeniului cultural la dinamica schimbărilor din societate; conservarea și promovarea activă a valorilor identitare românești și ale comunităților naționale; valorificarea rolului tuturor actanților din acest univers complex al interferării patrimoniului cultural material și imaterial; fructificarea resurselor existente, definirea obiectivelor concrete și a indicatorilor de performanță măsurabile; corelarea demersurilor administrației centrale și locale cu societatea civilă; corelarea cu planul național pentru educație și reflectarea în programa educațională a importanței protejării active a patrimoniului cultural național.

A. Obiective pe termen scurt

Prioritățile imediate se concentrează pe:

1. Măsuri care să susțină mediul independent și antreprenoriatul cultural pentru combaterea efectelor de criză în perioada pandemică și postpandemică, astfel:

a) operaționalizarea schemelor de ajutor de stat având ca sursă de finanțare bugetul Ministerului Culturii, completat cu:

• sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc în limitele prevăzute prin legislația aplicabilă,

• sume atrase din alte surse, precum extrageri speciale ale Loteriei Naționale, dedicate susținerii artei contemporane și a altor obiective de interes cultural;

b) operaționalizarea colaborării cu toate autoritățile competente (MS, CNSU, INSP etc.) în vederea asigurării activității în sectoarele cultural-creative, prin adaptarea oricăror restricții la optimizarea funcționării în condiții adecvate de securitate sanitară.

2. Implicarea autorităților centrale în pregătirea și derularea programului „Timișoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii” prin:

a) alocarea de la bugetul de stat a finanțării prevăzute în cuantum de: 30 milioane de lei pentru proiecte culturale prin Administrația Fondului Cultural Național și 138,78 milioane de lei prin transferuri către unitățile administrativ-teritoriale pentru obiectivele de investiții în infrastructura culturală — moștenirea TM2023;

b) identificarea altor surse de finanțare și modalități de susținere a proiectului pentru asigurarea întregului suport necesar.

3. Implementarea reformelor în domeniul culturii, asumate prin PNRR de către Ministerul Culturii.

B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material

— eficientizarea și creșterea investițiilor din Programul național de restaurare a monumentelor istorice (PNR) și adecvarea finanțării sale la nevoile reale prin linia de finanțare „Valul Renovării” din cadrul Planului național de relansare și reziliență; — dezvoltarea și implementarea unei strategii de revitalizare a muzeelor și punerea în valoare a patrimoniului acestora pentru crearea/găzduirea unor expoziții atractive pentru public, adaptate la principiile muzeologiei contemporane prin:

● argumentarea specificității muncii de cercetare în muzee — în temeiul competențelor dovedite și a unui punctaj unic, stabilirea criteriilor unice de studii/profesionale pentru respectivele funcții de execuție (muzeograf, conservator, restaurator, cercetător);

● regândirea sistemului național de atestare a personalului de specialitate din muzee;

● transformarea laboratoarelor de restaurare necorespunzătoare și adecvarea depozitelor improprii în spații pentru gestionarea corespunzătoare a patrimoniului mobil,

○ crearea unor centre regionale de depozitare, conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului arheologic; — salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului/patrimoniului în pericol:

● lansarea platformei „Roșia Montană” și transformarea localității într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural și pe implicare civică,