Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere;

d) Asigurarea ritmicității anuale sau chiar intensificarea organizării de competiții pentru granturi de cercetare de tip PD, TE, PRECISI, PCCF, PCE, PED, PTE și SOL;

e) Planificarea bugetară multianuală efectivă pentru a asigura convergența cu celelalte țări ale UE și cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF — Multiannual Financial Framework) într-o manieră adaptată noilor provocări. Un sistem de finanțare care să ofere un „leverage” între avantajele sistemelor „top-down” și „bottom-up” va permite atât stabilitatea, cât și predicția bugetară cu rol în atragerea de capital privat și stabilizarea de resurse umane, precum și dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură;

f) Implementarea noilor politici și strategii europene privind Spațiul European al Cercetării (ERA) în strânsă legătură cu strategia europeană pentru universități (European Strategy for Universities);

g) Includerea în strategiile instituționale a unor practici pentru cercetare și inovare responsabile, precum și orientarea activităților și proiectelor CDI în susținerea obiectivelor Sustainable Development Goals (SDGs);

h) Înființarea unor poli și platforme de excelență în cercetare la nivel regional prin formarea unor structuri integrate cu implicarea universităților și institutelor de cercetare;

i) Sistematizarea, simplificarea și unificarea legislației privind funcționarea instituțiilor/entităților de cercetare (resurse umane, finanțare de bază, finanțarea în regim competitiv, agenda strategică de cercetare, infrastructură, relația cu agenții economici, inclusiv crearea unui cadru necesar consolidării relațiilor/parteneriatelor dintre universitățile de cercetare avansată și educație și institutele naționale de cercetare, institutele din subordinea Academiei Române, institutele și centrele de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și entitățile de cercetare din domeniul apărării). Universitățile vor fi sprijinite inclusiv în demersul de preluare voluntară a unor institute de cercetare;

II.2. Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru cercetarea publică

a) Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea stabilității și predictibilității în finanțarea cercetării prin finanțarea proiectelor de cercetare în cadrul unui mecanism multianual efectiv;

b) Promovarea conceptului de open science prin sprijinirea implementării practicilor de tip Open Science, Open Innovation, prin stabilirea unor instrumente financiare la nivel național pentru a facilita accesul la publicare a lucrărilor cercetătorilor, cadrelor didactice universitare în reviste open acces, dezvoltarea la nivelul instituțiilor de cercetare a depozitelor de date de cercetare și a mecanismelor necesare pentru interconectarea acestora la nivel național și european prin EOSC, similare practicilor internaționale;

c) Susținerea universităților, Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și a entităților de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelență prin intermediul polilor/platformelor de cercetare la nivel regional;

d) Asumarea menținerii scutirii impozitului pe venit pentru personalul din unitățile CDI pentru toate tipurile de activități de cercetare, dezvoltare și inovare;

e) Atragerea/formarea de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din INCD-uri și universități, în vederea creșterii performanței instituționale și a capacității de absorbție a fondurilor europene și, în mod special, a celor din Programul Cadru de Cercetare și Inovare al UE, Orizont Europa și prin parteneriatele europene CDI. În acest fel se urmărește recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune;

f) Evaluarea politicilor de resurse umane, a cerințelor de formare pentru personalul din instituțiile de cercetare, precum și reevaluarea modalităților de recrutare a personalului din organizațiile publice de cercetare pe baza bunelor practici existente deja la nivel de UE;

g) Elaborarea unei strategii privind internaționalizarea instituțiilor de cercetare;

h) Reforma organizatorică a INCD-urilor — cu accent pe modernizarea funcționării acestora și întărirea rolului lor în politica științei;

i) Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau străini), în organizații publice de cercetare, care vor deveni centre de excelență;

j) Reforma politicilor investiționale în activități de cercetare și inovare din instituțiile publice de cercetare;

k) Dezvoltarea unui sistem sustenabil de acordare de asistență promotorilor de proiecte în Programul Orizont Europa prin crearea unui mecanism de corelare național-regional, prin stimularea centrelor-suport performante care găzduiesc Rețeaua Națională de Puncte de Contact Orizont Europa și crearea unui sistem