Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
- Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
- Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
- Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
- Obiective
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- I. Dezvoltare
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
- Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
- Obiective generale
- Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
- Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
- Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
- Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
- Debirocratizare și simplificare administrativă
- Resursele umane din sectorul public
- Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
- MINISTERUL FINANȚELOR
- I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
- Obiective specifice:
- Obiective generale
- Obiective specifice
- Obiective generale
- ANAF
- Obiective specifice
- Obiective generale
- Obiective specifice
- V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
- Obiective specifice
- VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- Infrastructura de transporturi
- Viziunea pe termen mediu
- CFR Călători
- Autoritatea pentru Reformă Feroviară
- Compania Națională Aeroporturi București
- E. Transportul cu metroul
- F. Transportul multimodal
- G. Planul Național de Redresare și Reziliență
- Anexă — Lista de proiecte
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- Obiective
- Viziunea pe termen mediu
- Priorități pe termen mediu 2021—2024:
- I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
- Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
- II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
- III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
- IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
- MINISTERUL ECONOMIEI
- MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- Obiective:
- Măsuri:
- Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
- Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
- Pachetul de stimulare economică pentru IMM
- Pachetul de stimulare economică Innovation
- Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
- Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
- Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
- Dezvoltarea turismului
- Program de sprijin al sectorului de turism
- Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
- MINISTERUL ENERGIEI
- Obiective strategice:
- (1) Crearea cadrului legislativ național
- (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
- Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
- Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
- Investiții în alte companii strategice
- (4) Susținerea exploatărilor offshore
- Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
- Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
- (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
- Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
- Direcții de acțiune:
- — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
- — Consolidarea fermelor de familie
- — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
- — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
- — Continuarea Programului Agro-Invest
- — Consolidarea mediului asociativ
- — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
- — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
- — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
- — Dezvoltarea piețelor locale
- — Promovarea produselor locale românești
- — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
- — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
- — Susținerea învățământului agricol
- — Cercetare, inovare și e-agricultură
- — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
- — Creșterea competitivității în sectorul agricol
- — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
- — Eficientizarea capacității instituționale
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
- Detalierea obiectivelor majore
- I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
- I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
- I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
- I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
- III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- Viziunea pe termen mediu
- Ce ne propunem în perioada 2021—2024
- Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
- MINISTERUL EDUCAȚIEI
- Viziunea pe termen mediu
- Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
- Probleme structurale ale educației din România
- Provocările și oportunitățile crizei sanitare
- I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
- II. Obiective strategice în educație
- III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
- IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
- V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
- MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
- Introducere
- I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
- II. Modernizarea sistemului de salarizare
- III. Modernizarea sistemului de asistență socială
- IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
- V. Digitalizarea serviciilor publice
- VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
- MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
- Stimularea natalității și a familiei
- Egalitatea de șanse între femei și bărbați
- Politici pentru tineret
- Măsuri tematice
- MINISTERUL CULTURII
- A. Obiective pe termen scurt
- B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
- B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
- D. Priorități legislative
- D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
- D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
- MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
- I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
- II. Obiective strategice și măsuri de implementare
- Componenta de digitalizare
- A. Eficientizarea instituțiilor publice
- B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
- Măsuri concrete:
- Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
- MINISTERUL SPORTULUI
- Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiectiv general
- Obiective specifice
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
- B. Justiție și stat de drept
- 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
- 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
- 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
- 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
- 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
- 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
- 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
- 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
- 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
- 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective generale
- Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
- II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
- III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
- IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
- V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
- VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
- VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
- IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
- X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
- XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
- II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
- III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
- IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
- V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
- VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- Viziunea conceptuală
- I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică
înțeleg și le aplică la școală. Școala formează nu doar tineri care stăpânesc și aplică informațiile primite, ci și caractere umane, care își exersează în permanență integritatea, toleranța, respectul față de celălalt, față de mediu și față de societate. Sistemul de educație trebuie să formeze cetățeni activi, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solidă, bazată pe valori europene.
I.5. Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic
Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație. Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Formarea inițială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția unor specialiști (profesori consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunității educaționale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică și să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în școală și comunitate. Sub presiunea generată de pandemia de COVID-19, cât și sub presiunea continuă și din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. Competențele transversale au devenit din ce în ce mai căutate de către angajatori, în contextul schimbării tehnologice accelerate. Competențele digitale devin o necesitate pentru întreg personalul didactic. Pentru asigurarea integrală cu resursă umană calificată, dubla specializare a cadrelor didactice devine o prioritate. Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, toate cadrele didactice vor beneficia de sprijin, iar cele cu performanțe deosebite vor beneficia de recunoaștere.
I.6. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient
Finanțarea educației se va face în raport cu viziunea și strategia asumate, precum și cu performanțele înregistrate și nevoile existente, ținând cont de descentralizarea sistemului educațional și de capacitatea autorităților publice locale de a susține educația fără a afecta calitatea acesteia. Se propune schimbarea paradigmei sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar, printr-o combinare adecvată a sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune de studiu, în vederea reducerii eficiente a inechităților existente. Se va asigura finanțare pentru resurse de învățare și pentru infrastructură educațională, conform standardelor naționale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanțarea asigură resursele de învățare și infrastructură adecvate pentru elevii/studenții cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerințe educaționale speciale. Având în vedere specificul învățământului în limbile minorităților naționale, dispersia geografică mare, precum și accesabilitatea redusă, se va asigura o valoare diferențiată semnificativ a costului standard per elev. Finanțarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel național. Sistemul de finanțare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanțare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. Se va susține alocarea de resurse suplimentare pentru școlile care deservesc preponderent comunități minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal-suport și activități de implicare a comunității în viața școlii, prin programe europene și bugetul național; pentru unitățile de învățământ din zone vulnerabile finanțarea de bază trebuie făcută adaptat, pe baza unui cost standard actual, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățământul în limbile minorităților naționale; reglementarea posibilității de organizare a unităților de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie, cu structuri în mai multe unități administrativ- teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită.
I.7. Școli sigure și sănătoase Siguranța individuală în școli sau în universități este o cerință de bază pentru un sistem de învățământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură. Infrastructura educațională va fi adecvată, spațiile educaționale dimensionate și dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative și motivante de învățare, oportunități de învățare experiențială și lucru în echipă. Sistemul educațional va deține infrastructura și dotările necesare, precum și parteneriate cu mediul privat, proiecte de accesare a fondurilor europene, utilizând toate pârghiile de finanțare disponibile pentru
o investiție trainică.