Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
  2. Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
  3. Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
  4. Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
  5. Obiective
  6. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  7. I. Dezvoltare
  8. Viziunea pe termen mediu
  9. Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
  10. Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
  11. Obiective generale
  12. Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
  13. Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
  14. Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
  15. Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
  16. Debirocratizare și simplificare administrativă
  17. Resursele umane din sectorul public
  18. Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
  19. MINISTERUL FINANȚELOR
  20. I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
  21. Obiective specifice:
  22. Obiective generale
  23. Obiective specifice
  24. Obiective generale
  25. ANAF
  26. Obiective specifice
  27. Obiective generale
  28. Obiective specifice
  29. V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
  30. Obiective specifice
  31. VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
  32. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  33. Infrastructura de transporturi
  34. Viziunea pe termen mediu
  35. CFR Călători
  36. Autoritatea pentru Reformă Feroviară
  37. Compania Națională Aeroporturi București
  38. E. Transportul cu metroul
  39. F. Transportul multimodal
  40. G. Planul Național de Redresare și Reziliență
  41. Anexă — Lista de proiecte
  42. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
  43. Obiective
  44. Viziunea pe termen mediu
  45. Priorități pe termen mediu 2021—2024:
  46. I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
  47. Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
  48. II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
  49. III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
  50. IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
  51. MINISTERUL ECONOMIEI
  52. MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
  53. Obiective:
  54. Măsuri:
  55. Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
  56. Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
  57. Pachetul de stimulare economică pentru IMM
  58. Pachetul de stimulare economică Innovation
  59. Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
  60. Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
  61. Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
  62. Dezvoltarea turismului
  63. Program de sprijin al sectorului de turism
  64. Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
  65. MINISTERUL ENERGIEI
  66. Obiective strategice:
  67. (1) Crearea cadrului legislativ național
  68. (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
  69. Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
  70. Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
  71. Investiții în alte companii strategice
  72. (4) Susținerea exploatărilor offshore
  73. Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
  74. Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
  75. (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
  76. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  77. Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
  78. Direcții de acțiune:
  79. — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
  80. — Consolidarea fermelor de familie
  81. — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
  82. — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
  83. — Continuarea Programului Agro-Invest
  84. — Consolidarea mediului asociativ
  85. — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
  86. — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
  87. — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
  88. — Dezvoltarea piețelor locale
  89. — Promovarea produselor locale românești
  90. — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
  91. — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
  92. — Susținerea învățământului agricol
  93. — Cercetare, inovare și e-agricultură
  94. — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
  95. — Creșterea competitivității în sectorul agricol
  96. — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
  97. — Eficientizarea capacității instituționale
  98. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  99. Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
  100. Detalierea obiectivelor majore
  101. I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
  102. I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
  103. I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
  104. I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
  105. III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
  106. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  107. Viziunea pe termen mediu
  108. Ce ne propunem în perioada 2021—2024
  109. Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
  110. MINISTERUL EDUCAȚIEI
  111. Viziunea pe termen mediu
  112. Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
  113. Probleme structurale ale educației din România
  114. Provocările și oportunitățile crizei sanitare
  115. I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
  116. II. Obiective strategice în educație
  117. III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
  118. IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
  119. V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
  120. MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
  121. Introducere
  122. I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  123. II. Modernizarea sistemului de salarizare
  124. III. Modernizarea sistemului de asistență socială
  125. IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
  126. V. Digitalizarea serviciilor publice
  127. VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
  128. MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
  129. Stimularea natalității și a familiei
  130. Egalitatea de șanse între femei și bărbați
  131. Politici pentru tineret
  132. Măsuri tematice
  133. MINISTERUL CULTURII
  134. A. Obiective pe termen scurt
  135. B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
  136. B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
  137. D. Priorități legislative
  138. D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
  139. D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
  140. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
  141. I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
  142. II. Obiective strategice și măsuri de implementare
  143. Componenta de digitalizare
  144. A. Eficientizarea instituțiilor publice
  145. B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
  146. Măsuri concrete:
  147. Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
  148. MINISTERUL SPORTULUI
  149. Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
  150. Obiective specifice:
  151. Obiective specifice:
  152. Obiectiv general
  153. Obiective specifice
  154. Obiective specifice:
  155. Obiective specifice:
  156. Obiective specifice:
  157. Obiective specifice:
  158. Obiective specifice:
  159. Obiective specifice:
  160. Obiective specifice:
  161. Obiective specifice:
  162. Obiective specifice:
  163. Obiective specifice:
  164. MINISTERUL JUSTIȚIEI
  165. A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
  166. B. Justiție și stat de drept
  167. 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
  168. 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
  169. 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
  170. 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
  171. 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
  172. 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
  173. 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
  174. 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
  175. 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
  176. 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
  177. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  178. Viziunea pe termen mediu
  179. Obiective generale
  180. Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
  181. II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
  182. III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
  183. IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
  184. V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
  185. VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
  186. VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
  187. IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
  188. X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
  189. XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
  190. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
  191. Viziunea pe termen mediu
  192. Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
  193. II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
  194. III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
  195. IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
  196. V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
  197. VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
  198. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  199. Viziunea conceptuală
  200. I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică

înțeleg și le aplică la școală. Școala formează nu doar tineri care stăpânesc și aplică informațiile primite, ci și caractere umane, care își exersează în permanență integritatea, toleranța, respectul față de celălalt, față de mediu și față de societate. Sistemul de educație trebuie să formeze cetățeni activi, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solidă, bazată pe valori europene.

I.5. Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic

Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație. Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Formarea inițială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția unor specialiști (profesori consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunității educaționale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică și să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în școală și comunitate. Sub presiunea generată de pandemia de COVID-19, cât și sub presiunea continuă și din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. Competențele transversale au devenit din ce în ce mai căutate de către angajatori, în contextul schimbării tehnologice accelerate. Competențele digitale devin o necesitate pentru întreg personalul didactic. Pentru asigurarea integrală cu resursă umană calificată, dubla specializare a cadrelor didactice devine o prioritate. Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, toate cadrele didactice vor beneficia de sprijin, iar cele cu performanțe deosebite vor beneficia de recunoaștere.

I.6. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient

Finanțarea educației se va face în raport cu viziunea și strategia asumate, precum și cu performanțele înregistrate și nevoile existente, ținând cont de descentralizarea sistemului educațional și de capacitatea autorităților publice locale de a susține educația fără a afecta calitatea acesteia. Se propune schimbarea paradigmei sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar, printr-o combinare adecvată a sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune de studiu, în vederea reducerii eficiente a inechităților existente. Se va asigura finanțare pentru resurse de învățare și pentru infrastructură educațională, conform standardelor naționale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanțarea asigură resursele de învățare și infrastructură adecvate pentru elevii/studenții cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerințe educaționale speciale. Având în vedere specificul învățământului în limbile minorităților naționale, dispersia geografică mare, precum și accesabilitatea redusă, se va asigura o valoare diferențiată semnificativ a costului standard per elev. Finanțarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel național. Sistemul de finanțare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanțare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. Se va susține alocarea de resurse suplimentare pentru școlile care deservesc preponderent comunități minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal-suport și activități de implicare a comunității în viața școlii, prin programe europene și bugetul național; pentru unitățile de învățământ din zone vulnerabile finanțarea de bază trebuie făcută adaptat, pe baza unui cost standard actual, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățământul în limbile minorităților naționale; reglementarea posibilității de organizare a unităților de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie, cu structuri în mai multe unități administrativ- teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită.

I.7. Școli sigure și sănătoase Siguranța individuală în școli sau în universități este o cerință de bază pentru un sistem de învățământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură. Infrastructura educațională va fi adecvată, spațiile educaționale dimensionate și dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative și motivante de învățare, oportunități de învățare experiențială și lucru în echipă. Sistemul educațional va deține infrastructura și dotările necesare, precum și parteneriate cu mediul privat, proiecte de accesare a fondurilor europene, utilizând toate pârghiile de finanțare disponibile pentru

o investiție trainică.