Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

sistematic de monitorizare a indicatorilor și progresului în implementarea strategiei și programelor de investiții, inclusiv indicatori de program; se propune transformarea programului din program cu finanțare anuală în program cu credite de angajament multianuale;

• reducerea consumului de energie în clădiri și a emisiilor de CO prin aprobarea Strategiei de Renovare

2

pe Termen Lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale atât publice, cât și private, un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050. Strategia cuprinde o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili și stabiliți la nivel național, include etape orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE. În vederea consolidării clădirilor se derulează următoarele programe:

• Reabilitarea a 2.200 de clădiri, investiție care va conduce la îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor românilor;

• Creșterea siguranței populației prin reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat — 300 de imobile la nivel național;

• Programul de termoficare pentru 13 UAT-uri. Beneficiile urmărite sunt: creșterea gradului de confort și a siguranței cetățeanului; scăderea cheltuielilor legate de încălzire, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

10. Creșterea gradului de acces al cetățeanului la justiție

România are nevoie de investiții în sistemul de justiție, care pot fi derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI, care are în derulare o serie de investiții la clădiri care deservesc sistemului judiciar — construire și reabilitare sedii de parchete, tribunale, judecătorii, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, sedii administrative pentru instituții publice, prin finalizarea a minimum 15 obiective de investiții privind instanțele de judecată, sediile de parchete sau curți de apel. Transformarea programului cu finanțare de la bugetul național privind planurile urbanistice generale în program cu finanțare multianuală. II. Administrația publică Într-un an de criză sanitară și economică s-a reușit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului au fost active pe toată perioada stării de urgență și a stării de alertă. Principalele provocări ale sistemului de administrație publică au fost următoarele:

1. Cadrul legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent și de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepții și derogări care distrug predictibilitatea regulilor.

2. Resursele umane din administrația publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit.

3. Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri.

4. Identificarea și evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare și completare pentru aplicarea eficientă a Codului administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităților naționale Aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni. Reformele în domeniul administrației publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii, cât și schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrative eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse. Reforma administrației locale constă și în următoarele puncte-cheie:

1. Elaborarea și aprobarea Codului finanțelor publice locale care să reunească într-un mod unitar și necontradictoriu reglementările privind: finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală și procedurile fiscale locale;

2. Revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncționalitățile constatate în cei 2 ani de aplicare și prevederile legale care generează anomalii în administrația publică centrală și administrația