Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea reținerilor de carbon în întreaga economie și în sectoare individuale. Implementarea Strategiei se va face prin Planul de acțiune care urmează să fie elaborat în parteneriat cu toate instituțiile responsabile de luarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, în consultare cu diferiți stakeholderi;

• îmbunătățirea legislației, astfel încât să se asigure un cadru pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile și să răspundă la următoarele întrebări: unde vrem să ajungem, cum vom ajunge, cum vor fi împărțite responsabilitățile, care este progresul realizat, cine să fie implicat în proces. Legea privind protecția climei va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului și a stakeholderilor. Prin adoptarea unei legi urmează să fie înființat un organism independent tehnico-științific consultativ cu rolul de a oferi sfaturi și recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri și politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României (Consiliul Științific Consultativ pentru Climă);

• colaborarea cu toate instituțiile partenere pentru implementarea Planului Național Integrat Energie — Climă (PNIESC), precum și pentru revizuirea acestuia având în vedere atingerea țintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030;

• îmbunătățirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultură” (LULUCF), parte a Inventarului Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), printr-un sistem național permanent de monitorizare, care va conține observații aeriene și terestre, care se vor valida la nivel internațional, în parteneriat cu mediul academic și institutele de cercetare de profil. Astfel, se va evita gestionarea defectuoasă a acestui sector, care va avea un rol important în îndeplinirea obligațiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu reținerile de carbon;

• asigurarea transparenței datelor privind calitatea apei, aerului și solului;

• facilitarea educației ecologice pentru a promova măsurile de protecție a mediului și a adresa probleme de schimbări climatice în școli și în afara lor; dezvoltarea unor programe de sprijin a „școlilor în natură/pădure”;

• implicarea pensionarilor activi în acțiuni de mediu pentru a facilita integrarea lor socială;

• dezvoltarea unor structuri instituționale adecvate care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenții, autorități locale și pregătirea continuă a funcționarilor publici cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice și politicilor din acest domeniu.

2. Păduri

• Adoptarea unei noi Strategii forestiere naționale. Viitoarea strategie forestieră națională va trebui să fie armonizată atât cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european și nivel internațional, cât și cu alte politici sectoriale/transsectoriale relevante și să se axeze pe principiile rezultate din procesul de consultare demarat în iulie 2020 cu factorii interesați din domeniu;

• Definirea termenilor folosiți în strategia forestieră europeană, cu adaptarea la specificul național;

• Acces public al cetățenilor pietonal și cu bicicleta în toate tipurile de păduri;

• Definirea ca prioritate strategică a luptei împotriva exploatărilor ilegale de masă lemnoasă;

• Reducerea vânzărilor de masă lemnoasă brută în state intra- și extracomunitare, susținerea societăților de exploatare, respectiv de prelucrare primară prin programe de finanțare în vederea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă;

• Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase transportate pe drumurile publice;

• Asigurarea unui sistem integrat de pază prin colaborare cu instituțiile abilitate ale statului;

• Aprobarea și aplicarea unui Statut corect pentru Personalul Silvic, dotarea acestuia cu echipamente performante de apărare, comunicații și deplasare în teren;

• Sistem compensatoriu acordat proprietarilor de păduri pentru pierderi suferite în urma constrângerilor de mediu, în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate;

• Programul național de împădurire:  Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane. Plantarea a 56.000 ha terenuri forestiere și 315 ha păduri urbane. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier național și extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție. Bugetul alocat este de 630 de milioane de euro. În cadrul procesului de împădurire se va ține cont de protecția pajiștilor naturale (HNV), acestea fiind excluse complet din campanie. Implicarea autorităților publice locale în identificarea și împădurirea terenurilor degradate