Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
- Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
- Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
- Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
- Obiective
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- I. Dezvoltare
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
- Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
- Obiective generale
- Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
- Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
- Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
- Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
- Debirocratizare și simplificare administrativă
- Resursele umane din sectorul public
- Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
- MINISTERUL FINANȚELOR
- I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
- Obiective specifice:
- Obiective generale
- Obiective specifice
- Obiective generale
- ANAF
- Obiective specifice
- Obiective generale
- Obiective specifice
- V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
- Obiective specifice
- VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- Infrastructura de transporturi
- Viziunea pe termen mediu
- CFR Călători
- Autoritatea pentru Reformă Feroviară
- Compania Națională Aeroporturi București
- E. Transportul cu metroul
- F. Transportul multimodal
- G. Planul Național de Redresare și Reziliență
- Anexă — Lista de proiecte
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- Obiective
- Viziunea pe termen mediu
- Priorități pe termen mediu 2021—2024:
- I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
- Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
- II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
- III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
- IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
- MINISTERUL ECONOMIEI
- MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- Obiective:
- Măsuri:
- Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
- Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
- Pachetul de stimulare economică pentru IMM
- Pachetul de stimulare economică Innovation
- Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
- Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
- Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
- Dezvoltarea turismului
- Program de sprijin al sectorului de turism
- Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
- MINISTERUL ENERGIEI
- Obiective strategice:
- (1) Crearea cadrului legislativ național
- (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
- Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
- Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
- Investiții în alte companii strategice
- (4) Susținerea exploatărilor offshore
- Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
- Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
- (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
- Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
- Direcții de acțiune:
- — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
- — Consolidarea fermelor de familie
- — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
- — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
- — Continuarea Programului Agro-Invest
- — Consolidarea mediului asociativ
- — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
- — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
- — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
- — Dezvoltarea piețelor locale
- — Promovarea produselor locale românești
- — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
- — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
- — Susținerea învățământului agricol
- — Cercetare, inovare și e-agricultură
- — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
- — Creșterea competitivității în sectorul agricol
- — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
- — Eficientizarea capacității instituționale
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
- Detalierea obiectivelor majore
- I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
- I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
- I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
- I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
- III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- Viziunea pe termen mediu
- Ce ne propunem în perioada 2021—2024
- Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
- MINISTERUL EDUCAȚIEI
- Viziunea pe termen mediu
- Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
- Probleme structurale ale educației din România
- Provocările și oportunitățile crizei sanitare
- I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
- II. Obiective strategice în educație
- III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
- IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
- V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
- MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
- Introducere
- I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
- II. Modernizarea sistemului de salarizare
- III. Modernizarea sistemului de asistență socială
- IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
- V. Digitalizarea serviciilor publice
- VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
- MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
- Stimularea natalității și a familiei
- Egalitatea de șanse între femei și bărbați
- Politici pentru tineret
- Măsuri tematice
- MINISTERUL CULTURII
- A. Obiective pe termen scurt
- B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
- B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
- D. Priorități legislative
- D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
- D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
- MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
- I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
- II. Obiective strategice și măsuri de implementare
- Componenta de digitalizare
- A. Eficientizarea instituțiilor publice
- B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
- Măsuri concrete:
- Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
- MINISTERUL SPORTULUI
- Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiectiv general
- Obiective specifice
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
- B. Justiție și stat de drept
- 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
- 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
- 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
- 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
- 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
- 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
- 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
- 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
- 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
- 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective generale
- Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
- II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
- III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
- IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
- V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
- VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
- VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
- IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
- X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
- XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
- II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
- III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
- IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
- V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
- VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- Viziunea conceptuală
- I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică
noi capacități de producție), promovarea destinațiilor turistice, precum și continuarea dezvoltării relațiilor economice cu partenerii noștri. Dezvoltarea și îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial presupune diverse măsuri, pentru toate elementele acestuia, plecând de la politica guvernamentală, prin măsurile propuse în programul de guvernare, modificările legislative, identificarea modalităților de finanțare, dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea prin mentorat și consultanță, înființarea și operaționalizarea infrastructurilor de sprijinire a afacerilor, până la partea de educație și formare, capital uman și forță de muncă (personal calificat), dar și pe partea de acces la piețe locale și globale (internaționalizare). IMM-urile sunt foarte importante pentru competitivitatea și prosperitatea României, pentru suveranitatea sa economică și tehnologică, precum și pentru reziliența economiei la diverse șocuri externe. Sustenabilitatea competitivă reprezintă principiul director al Europei pentru viitor. Realizarea unei economii digitale suple, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și neutre din punct de vedere climatic necesită mobilizarea deplină a IMM-urilor. Tranziția către o Europă mai sustenabilă din punct de vedere economic, ecologic și social trebuie să meargă mână în mână cu trecerea către digitalizare. Digitalizarea poate oferi IMM-urilor oportunități importante de a îmbunătăți eficiența proceselor de producție și capacitatea de inovare în materie de produse și modele de afaceri. Declanșarea pandemiei de COVID-19 în România a produs efecte deosebit de dure asupra economiei naționale, un număr foarte mare de întreprinderi, îndeosebi IMM-uri din aproape toate sectoarele economice fiind forțate să își reducă, suspende sau chiar să își închidă activitatea. Sprijinul guvernului acordat întregului mediu de afaceri autohton este esențial pentru a arăta solidaritate și a da încredere economiei și investitorilor. De aceea, vom continua să facem ceea ce trebuie: să oferim sprijin pentru redresarea operatorilor economici afectați de pandemie, să elaborăm și să gestionăm scheme de ajutor pentru firmele care așteaptă un ajutor de stat, după ce vreme de mulți ani au contribuit prin taxe și impozite la veniturile statului, vom căuta să generăm sinergii economice între sectorul public și privat, pentru că vorbim despre economia românească, nu economia sectorului privat și economia sectorului public. Mediul economic este cuprinzător: nu există doar servicii, nu există doar producție, nu există doar IT&C, nu există doar industrie, nu există doar comerț, nu există doar consum. Toate, împreună, reprezintă mediul de afaceri românesc. Toate, împreună, trebuie să funcționeze. România poate să depășească acest moment dificil realizând investiții. Acestea trebuie să se întâmple, deopotrivă în sectorul public și în sectorul privat. Investițiile în sectorul privat asigură efervescență economică, creează inovare, aduc plus-valoare, contribuie la echilibrarea balanței comerciale. Investițiile în sectorul privat reduc decalajele de concurență față de alte țări și permit readucerea la viață a unor sectoare de activitate și companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate. Prin implementarea PNRR se vor adopta măsuri pentru îmbunătățirea competitivității, rezilienței, adaptabilității și securității întreprinderilor. Anul 2022 va însemna lansarea proiectelor propuse spre finanțare. Va fi elaborată Strategia națională axată pe transformarea digitală a întreprinderilor și pe promovarea interacțiunilor digitale dintre stat și întreprinderile private. Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor și pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la relevanța și beneficiile adoptării tehnologiilor digitale. Prin PNRR ne propunem ca tranziția verde și cea digitală să fie favorizate și prin stimularea cooperării dintre mediul academic/de cercetare și mediul de afaceri, facilitând transferul de tehnologii moderne și sporind competitivitatea firmelor. Turismul este un factor important pentru creșterea și dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de calitate, mizând pe avantajele ei competitive. Potențialul turistic al României trebuie să se transforme din slogan în realitate economică. Avem nevoie de organizații de management al destinațiilor (OMD), la fel cum avem nevoie de promovare internă și externă. Pandemia de COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc. Cu toate acestea, turismul a fost unul din sectoarele cele mai afectate în anul 2020, ca urmare a unei crize de sănătate fără precedent, precum și a unei crize sociale și de urgență economică pe fondul izbucnirii pandemiei de SARS-CoV-2, acest fapt reflectându-se atât în scăderea circulației turistice, cât și în activitatea redusă a profesioniștilor și operatorilor economici de profil. Îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul turismului reprezintă unul din instrumentele care vor contribui la dezvoltarea sectorului turismului în România.