Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024

— consolidarea securității interne a Uniunii și asigurarea funcționalității Spațiului Schengen de o manieră care să permită angajarea activă a tuturor statelor membre UE în proces; — adoptarea și implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migrației; — implicarea activă în dezbaterile legate de conceptul de autonomie strategică a UE în conformitate cu interesele României, inclusiv având în vedere imperativul menținerii și consolidării relației transatlantice și a complementarității cu NATO, printr-o conectare mai strânsă a acestui concept cu cel de reziliență strategică a UE și a statelor membre; — de asemenea, în continuarea succeselor obținute de diplomația română în cursul anilor 2020—2021, continuarea eforturilor de promovare a unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, mai ales în poziții de conducere. Guvernul va continua măsurile de operaționalizare a Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice, în vederea valorificării oportunităților suplimentare pe care activitatea Centrului le va avea în ce privește dezvoltarea domeniului, cu impact și pe dinamizarea economiei naționale. De asemenea, pentru asigurarea eficienței și coerenței participării României la procesul decizional de la nivel UE, va fi urmărită dezvoltarea expertizei în domeniul politicilor europene la nivelul administrației publice centrale, precum și crearea unui mecanism de consultări trimestriale între actorii instituționali relevanți pentru dezbaterile strategice la nivel european. Totodată, Guvernul va promova o implicare mai activă a României în acțiunea externă a Uniunii, pe baza evoluțiilor în plan internațional. România va continua să fie un susținător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest și Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, și al asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilității și securității în regiune. De asemenea, Guvernul va urmări promovarea unei viziuni strategice post-2020 pentru Parteneriatul Estic (PaE), bazată pe continuarea agendei de reforme pro-europene în regiune, susținerea proceselor democratice și a societății civile și o abordare ambițioasă de cooperare, inclusiv pe dimensiunea de securitate. Guvernul va susține în continuare eforturile de reformă și de integrare europeană ale statelor din PaE. România va continua să joace un rol activ în politica UE în Vecinătatea Estică și cea Sudică. Pentru România, stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valențe geostrategice. În acest sens, se va urmări creșterea importanței acordate subiectului conflictelor prelungite la nivel european prin continuarea demersurilor politico-diplomatice realizate în această direcție. Astfel, vor fi promovate activ și susținut concluziile desprinse în cadrul dezbaterii ministeriale din mai 2021 (la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE, în format Gymnich, de la Lisabona), desfășurate la inițiativa României, pentru a genera un angajament politic și concret mai consistent al Uniunii în facilitarea găsirii de soluții la situațiile de conflict din Vecinătatea Estică. În acest sens, vor fi fructificate rezultatele desprinse din cadrul turneului regional în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian (iunie 2021) și vor fi realizate demersuri intensificate pentru menținerea vizibilă pe agenda UE a temei reglementării conflictelor prelungite. În ce privește Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implicării active în implementarea măsurilor de consolidare a rolului UE în domeniul securității și apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât și civilă. Guvernul va urmări menținerea nivelului de angajament în cadrul inițiativelor dezvoltate sub egida PSAC, precum și în cadrul angajamentelor operaționale derulate de UE în domeniul managementului crizelor. Pe linie PSAC civil, principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implementării angajamentelor prevăzute în Pactul Civil în domeniul PSAC, precum și a obiectivelor cuprinse în Strategia Națională pentru Implementarea Pactului Civil pe toate liniile de acțiune, în special prin promovarea unui cadru normativ pentru detașarea experților români în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC. Atât în domeniul militar, cât și în cel civil, este importantă păstrarea complementarității cu prioritățile României din cadrul NATO, evitând duplicarea angajamentelor și eforturilor de a promova siguranța națională. În special în ceea ce privește amenințările hibride și asimetrice, cooperarea UE-NATO este de dorit, prin mecanisme comune de tipul Centrului de Excelență pentru Amenințări Hibride de la Helsinki, întărind sinergiile civil-militare și relațiile dintre Divizia comună de informații și securitate a NATO și Celula de fuziune hibridă a UE. De asemenea, coordonarea eforturilor de a spori reziliența societală și de a combate operațiuni de dezinformare poate aduce beneficii mutuale membrilor UE și NATO.