Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, 2021-2024
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2021—2024
- Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
- Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
- Obiectivele Programului de guvernare 2021—2024
- Obiective
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- I. Dezvoltare
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu
- Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare
- Obiective generale
- Obiective specifice Mecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiective
- Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategică
- Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală
- Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale
- Debirocratizare și simplificare administrativă
- Resursele umane din sectorul public
- Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență
- MINISTERUL FINANȚELOR
- I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
- Obiective specifice:
- Obiective generale
- Obiective specifice
- Obiective generale
- ANAF
- Obiective specifice
- Obiective generale
- Obiective specifice
- V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Obiective generale
- Obiective specifice
- VI. Planul național de redresare și reziliență Reforma ANAF prin digitalizare
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- Infrastructura de transporturi
- Viziunea pe termen mediu
- CFR Călători
- Autoritatea pentru Reformă Feroviară
- Compania Națională Aeroporturi București
- E. Transportul cu metroul
- F. Transportul multimodal
- G. Planul Național de Redresare și Reziliență
- Anexă — Lista de proiecte
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- Obiective
- Viziunea pe termen mediu
- Priorități pe termen mediu 2021—2024:
- I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021—2023, aferente exercițiului financiar 2014—2020
- Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014—2020
- II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027
- III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență
- IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
- MINISTERUL ECONOMIEI
- MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- Obiective:
- Măsuri:
- Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:
- Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”
- Pachetul de stimulare economică pentru IMM
- Pachetul de stimulare economică Innovation
- Pachetul de stimulare economică România Tech Nation
- Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale
- Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
- Dezvoltarea turismului
- Program de sprijin al sectorului de turism
- Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
- MINISTERUL ENERGIEI
- Obiective strategice:
- (1) Crearea cadrului legislativ național
- (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022—2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
- Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat Investiții pe termen scurt
- Investiții strategice pentru perioada 2022—2024
- Investiții în alte companii strategice
- (4) Susținerea exploatărilor offshore
- Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
- Alte obiective în domeniul energiei – 2022—2024:
- (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
- Obiective pentru perioada 2021—2024 — Implementarea PNDR și POPAM 2021—2022:
- Direcții de acțiune:
- — Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură
- — Consolidarea fermelor de familie
- — Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar
- — Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar
- — Continuarea Programului Agro-Invest
- — Consolidarea mediului asociativ
- — Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole
- — Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură
- — Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești
- — Dezvoltarea piețelor locale
- — Promovarea produselor locale românești
- — Programe de încurajare a activității pentru zona montană
- — Asigurarea schimbului de generații în agricultură
- — Susținerea învățământului agricol
- — Cercetare, inovare și e-agricultură
- — Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
- — Creșterea competitivității în sectorul agricol
- — Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă
- — Eficientizarea capacității instituționale
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19
- Detalierea obiectivelor majore
- I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19
- I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.
- I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
- I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate
- III. Finanțarea sistemului de sănătate — Principii
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- Viziunea pe termen mediu
- Ce ne propunem în perioada 2021—2024
- Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
- MINISTERUL EDUCAȚIEI
- Viziunea pe termen mediu
- Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:
- Probleme structurale ale educației din România
- Provocările și oportunitățile crizei sanitare
- I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată
- II. Obiective strategice în educație
- III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar — echitate și calitate
- IV. Învățământ superior — performanță, etică și integritate
- V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARS-CoV-2
- MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
- Introducere
- I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
- II. Modernizarea sistemului de salarizare
- III. Modernizarea sistemului de asistență socială
- IV. Politici active de ocupare și stimulare a muncii
- V. Digitalizarea serviciilor publice
- VI. Asigurarea unor măsuri de protecție pentru victimele traficului de persoane
- MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE
- Stimularea natalității și a familiei
- Egalitatea de șanse între femei și bărbați
- Politici pentru tineret
- Măsuri tematice
- MINISTERUL CULTURII
- A. Obiective pe termen scurt
- B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B. 1. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material
- B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
- D. Priorități legislative
- D.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:
- D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:
- MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
- I. Probleme structurale ale cercetării și inovării din România
- II. Obiective strategice și măsuri de implementare
- Componenta de digitalizare
- A. Eficientizarea instituțiilor publice
- B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
- Măsuri concrete:
- Servicii poștale — Compania Națională Poșta Română Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
- MINISTERUL SPORTULUI
- Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiectiv general
- Obiective specifice
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- Obiective specifice:
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- A. Justiția în slujba cetățeanului Principii și valori democratice
- B. Justiție și stat de drept
- 2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil
- 2.2. Eficientizarea accesului justițiabililor la serviciul public de justiție
- 2.2.2. Justiția — un serviciu public eficient și predictibil pentru mediul de afaceri
- 2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient
- 2.3.2. Procedura de numire și revocare în/din funcțiile de conducere la nivelul instanțelor și parchetelor
- 2.3.3. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu
- 2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate
- 5.1. O legislație penală și procesual penală clară, precisă și predictibilă
- 5.2. Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate
- 5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective generale
- Obiective specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne
- II. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului
- III. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
- IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor
- V. Creșterea siguranței rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere
- VI. Implementarea noii concepții de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021—2025
- VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice și a activității structurilor MAI
- IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice și financiare
- X. Consolidarea capacității MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor
- XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale
- II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
- III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
- IV. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
- V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind:
- VI. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- Viziunea conceptuală
- I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică
• Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va sintetiza și simplifica prevederile actelor normative care se referă la domeniile construcțiilor, atât la proiectare, cât și la avizare, autorizare și execuție. Va simplifica interacțiunea beneficiarilor cu autoritățile locale, va simplifica procedurile de elaborare și avizare proiecte, va crea un flux mai rapid pentru autorizarea lucrărilor, va eficientiza monitorizarea execuției lucrărilor;
• Auditul normativelor elaborate și publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației — se vor actualiza toate normativele depășite. Se vor înlocui cele perimate și se vor abroga cele care nu mai au obiectiv, referindu-se la materiale, tehnologii sau procese de proiectare care nu se mai folosesc.
1. Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF) a fost instituit în sarcina Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) prin Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în vederea realizării dezideratului de finalizare a înregistrării proprietăților imobiliare în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Se propune transformarea programului din program cu finanțare anuală în program cu credite de angajament multianuale. La această dată ANCPI are posibilitatea de a contracta lucrări de cadastru sistematic la nivel de UAT întreg, sectoare cadastrale și prin înregistrarea în cadastru și cartea funciară a planurilor parcelare. Guvernul își propune să urgenteze finalizarea la nivel național a înregistrărilor tuturor proprietăților prin cooptarea decizională a consiliilor județene în sensul contractării de către ANCPI, la propunerile acestora, a unui număr de 3—4 UAT-uri la nivelul fiecărui județ, respectiv 121 UAT-uri având în vedere următoarele criterii:
• la nivel de UAT să se înregistreze un stadiu avansat de aplicare a legilor fondului funciar;
• includerea UAT-urilor care au bugete reduse sau zone declarate defavorizate;
• necesitatea luării în considerare a obiectivelor de dezvoltare județene pe termen scurt 2021—2024 și mediu 2024—2030. Propunem totodată ca în această etapă să se prioritizeze înscrierea în cartea funciară a tuturor imobilelor aflate în domeniul public sau privat al statului și al UAT-urilor, ca o garanție a inventarierii corecte a suprafețelor de teren și a construcțiilor edificate pe acesta, folosindu-se de asemenea bugetul de venituri proprii al ANCPI. Implementarea programului național a constituit și trebuie să constituie o prioritate pentru ANCPI, fiind unul dintre cele mai importante proiecte pe care aceasta îl va derula și în următorii ani, utilizând pe lângă fondurile europene alocate pe Axa 11 POR și fondurile proprii ale acesteia. Astfel, va putea fi continuată activitatea începută în anul 2015 de nominalizarea de către consiliile județene, sprijinite în decizia lor de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) ale UAT-urilor care vor putea fi contractate, folosind fondurile proprii ale ANCPI. În ceea ce privește importanța înregistrării sistematice a proprietăților, menționăm că prin Acordul stand- by ce a stat la baza stabilirii Memorandumului tehnic de înțelegere cu organismele internaționale Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială s-a instituit în sarcina statului român condiționalitatea creșterii numărului de proprietăți imobiliare înregistrate în Sistemul Informatic Integrat de Cadastru și Carte Funciară. Situația la zi a înregistrării sistematice în România este:
• Stadiul Programului național de cadastru și carte funciară Din totalul de 3.181 UAT-uri din România, până la data de 31.10.2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 122 UAT-uri (din care în 118 UAT-uri în integralitate și în 4 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de 3.325.863,25 ha. În anul 2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 24 UAT-uri (din care în 20 UAT-uri în integralitate și în 4 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 813.253,75 ha.
• Lucrări de înregistrare sistematică în derulare La data de 31.10.2021 sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.493 UAT-uri, cu o suprafață estimată de 4.559.583,44 ha. La această dată, ANCPI a contractat un număr de 307 UAT-uri și este în perioada de achiziție publică pentru încă 291 UAT-uri finanțate din AXA 11.
2. Descentralizarea — prioritate a noului guvern:
• descentralizare a clădirilor abandonate și degradate aparținând administrației publice centrale și companiilor naționale de stat cu titlu gratuit către autoritățile locale;
• descentralizarea resurselor financiare prin rămânerea redevențelor de exploatare la nivel local in proporție de 80% (din care 40% la consiliile județene și 40% la primării);