Program de guvernare AUR 2024

dorind maximum 300 de parlamentari. Deși validat, din nefericire rezultatele acestui referendum nu au fost implementate niciodată, întrucât cei vizați – „aleșii neamului” – au provocat ample dezbateri pe marginea acestui subiect, care a ajuns în final în fața Curții Constituționale care a concluzionat că „referendumul a avut un caracter consultativ” și, pe cale de consecință, nu a produs efecte juridice, astfel că nu a fost implementat niciodată. Partidul AUR a înțeles pe deplin dorința poporului român, motiv pentru care a introdus în programul de guvernare o măsură (cea de-a zecea), dedicată realizării acestui deziderat cu titlul „EFICIENTIZARE ADMINISTRATIVĂ: GUVERN SUPLU ȘI PUTERNIC, 300 DE PARLAMENTARI”. După o analiză pertinentă a celor două întrebări care au format conținutul referendumului, juriștii AUR au formulat următoarea concluzie: numărul camerelor parlamentului este înscris în Constituție și nu poate fi modificat decât printr-o modificare constituțională, însă numărul maxim de parlamentari se stabilește prin lege, astfel că, acesta poate fi modificat printr-o inițiativă legislativă în acest sens. Reducerea parlamentarilor la 300 în cele două camere ale parlamentului înseamnă să avem 200 de deputați și 100 de senatori. Principalele avantaje din realizarea acestui deziderat constau, în principal, în scăderea cheltuielilor cu Parlamentul, o mai bună selectare a aleșilor, precum și în realizarea unei relații mai bune între cetățeni și parlamentari. Cu titlul informativ, în urma alegerilor de la finalul anului 2020, numărul de parlamentari a ajuns la 466, cheltuielile pentru un singur ales al neamului ridicându-se la cca 10.000 euro pe lună. De asemenea, bugetul Parlamentului a crescut în fiecare an: din 2015 și până acum, statul roman și-a dublat cheltuielile cu Parlamentul, de la 341 de milioane de lei în 2015, la 687 de milioane de lei în 2020. Statul Român este format, conform Constituției, din mai multe puteri, una dintre ele așa cum e trecută în Constituție fiind Puterea Legislativă – Parlamentul României, entitate formată din două Camere. Parlamentul ar trebui, conform Constituției, să aibă o singură conducere administrativă, un singur secretar general care să aibă în subordine direcțiile-suport, partea politică a celor două camere ale Parlamentului funcționând în continuare neschimbată.

UN GUVERN CU 12 MINISTERE ȘI CEL MULT 50 DE SECRETARI DE STAT

Guvernul României va avea un număr maxim de 12 ministere, ale căror sedii centrale vor fi transferate treptat în Palatul Parlamentului. Guvernul va avea un număr maxim de 50 de secretari de stat.

Diminuarea numărului de ministere de la 18 în actuala guvernare la maxim 12, coroborat cu scăderea numărului de secretari de stat la cel mult 50

și mutarea Guvernului în sediul Palatului Parlamentului, la momentul preluării guvernării de către AUR prezintă o serie întreagă de avantaje, în primul rând importante economii la bugetul de stat, ce vor putea fi redirecționate, cu titlu de exemplu, pentru creșterea pensiilor din sistemul public, construcția de școli și spitale moderne. Un raport elaborat în toamna anului 2011 (ultimul cu acest obiect) de casa de consultanță PricewaterhouseCoopers România pentru Camera Deputaților arăta că „în următorii ani pot fi obținute economii semnificative prin mai multe măsuri de eficientizare, precum repartizarea eficientă a spațiilor, reducerea cheltuielilor prin vânzare/casare a stocurilor fără mișcare”. Cele 15 ministere (vezi guvernarea 2008-2012, n.n.) reprezentate în Cabinet, alături de Ministerul Public, Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și excluzând nou-înființatul Minister al Afacerilor Europene au consumat în 2023 de la buget circa două miliarde lei (echivalent a aproximativ 500 milioane euro), numai pentru întreținerea propriilor sedii. Banii au fost folosiți pentru rechizite de birou, materiale pentru curățenie, încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate și reparații curente, precum și pentru achiziționarea de mijloace de transport, mobilier, servicii de telecomunicații. La același număr de ministere, cheltuielile totale pentru întreținerea sediilor au crescut de la 1,7 miliarde lei în 2022 la 2 miliarde lei în 2023 și sunt indicate în continuare în creștere, la 2,2 miliarde lei în proiecțiile bugetare pentru anul viitor. Cheltuielile sunt pregătite deja să crească în intervalul 2023-2025 la peste 2 miliarde lei, costuri care ar urma să urce semnificativ, în condițiile în care mai multe ministere nici nu și-au bugetat încă serviciile de întreținere. Cei mai mulți bani sunt cheltuiți de stat pentru furnituri de birou, materiale de curățenie, încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate și reparații curente, totalul fondurilor alocate acestor servicii urmând să crească anul viitor la 1,3 miliarde lei, de la 1,26 miliarde lei în acest an. Pentru intervalul 2023-2025 se va ajunge să fie plătit și mai mult pentru servicii de întreținere a sediilor ministerelor, cheltuielile fiind estimate să depășească 1,5 miliarde lei anual. Pentru cumpărarea de mașini, mobilier și aparatură birotică, fondurile alocate ministerelor s-au dublat de la un an la altul, ajungând de la 289,2 milioane lei în 2022 la 457,6 milioane lei cheltuite în 2023. Achizițiile nu se opresc aici, pentru anul viitor fiind deja bugetate alte 503,8 milioane lei pentru astfel de echipamente. Achizițiile de mijloace de transport atrag alte cheltuieli pentru carburanți și piese de schimb, fondurile alocate în acest sens dublându-se de asemenea în interval de un singur an, de la 123,9 milioane lei în 2022 la 221,6 milioane lei în 2023 și urmând să ajungă la 235,7 milioane lei în 2024. Pentru intervalul 2023-2025 Guvernul este pregătit deja să scoată de la buget un total de 614,7 milioane lei, numai pentru carburanți auto și piese de schimb.