Program de guvernare AUR 2024

(1,1 față de 1,6 UE), precum și cea mai mare rată de supraaglomerare din UE (45,1% din locuințe sunt supraaglomerate). Cu toată rata mare de proprietate a locuințelor, locuirea, în general este de 14 ori mai deficitară la capitolul utilităților, în România decât în UE, 21,1% din construcții neavând apă curentă și canal, față de media UE de 1,5%. Deși printre cele mai sărace state din UE, costurile pentru construcția unei case noi au crescut în România în ultimii 10 ani cu 49%, față de media europeană de 17%. Fondul locativ este învechit, și deci este factor de risc: 85% din locuințe sunt construite după 1945, în timp ce ponderea locuințelor noi este de sub 5% (case construite după 1990). Politica AUR în acest domeniu, intitulată „O casă pentru fiecare” se va adresa tuturor acestor probleme: va demara un program de scădere a deficitului de locuințe pentru tineri, de creștere a gradului de confort al acestora (racordarea la utilități, creșterea suprafeței locuite/a numărului de camere), funcție de nivelul de venit al aplicanților. AUR va susține un program de construire de locuințe sociale – precum și locuințe cu chirie subvenționată, pe care le repartizăm pe criterii obiective, destinate unor categorii de persoane defavorizate prevăzute de lege, cărora nivelul de venit nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței. Programul de repartizare al locuințelor va fi centralizat si digitalizat. Repartizarea locuințelor sociale se va face informatizat, funcție de un punctaj care va lua în calcul, între altele: vârsta, veniturile, îndatoririle (copii în grijă), ocupația.

NU VOM RENUNȚA LA PLĂȚILE ÎN NUMERAR, NU VOM TRECE LA ALT TIP DE MONEDĂ FIZICĂ SAU DIGITALĂ, NU VOM ADOPTA MECANISME DIGITALE DE CONTROL ȘI INGINERIE SOCIALĂ

AUR nu renunță la modul tradițional de a se raporta la piață și

la consum al românilor, prin mijloacele de plată. Nu dorim să inovăm în acest sens. Scopul este protejarea populației de abuzurile financiare sau digitale, sau de „experimente sociale” cu rezultat incert. Trăim într-o țară care nu este încă familiarizată cu cele mai noi mijloace tehnice, în special în mediul rural. În acest sens, Guvernarea AUR va propune măsuri legislative privind majorarea plafoanelor de operațiuni în numerar până la echivalentul sumei de 20,000 de lei și va elimina obligativitatea agenților economici de a

deține terminale POS, manifestarea acestei opțiuni rămânând la latitudinea exclusivă a agentului economic. Considerăm că procesele de digitalizare trebuie să fie exclusiv în slujba cetățeanului, în scopul eficientizării și facilitării accesului la bunuri și servicii și nu pot fi utilizate ca instrumente pentru restrângerea drepturilor și libertăților, sau pentru standardizarea comportamentală a indivizilor. Vom elabora în acest sens și un Cod etic al digitalizării, care va include atât reglementările GDPR cât și un set de norme și valori constituționale obligatorii. În România există deja un cadru legislativ pentru întărirea disciplinei financiare, privind operațiunile de încasări și plăti în numerar – prin urmare, AUR nu va renunța la plățile în numerar, însă va îmbunătăți acest cadru legislativ în interesul cetățenilor . In ceea ce privește trecerea la moneda Euro, AUR nu susține acest demers. România nu este încă pregătită din punct de vedere economic pentru un asemenea pas. Optăm pentru păstrarea monedei naționale, deoarece ținem la conservarea tradițiilor și socotim că prin acesta nu se pierde suveranitatea națională, capacitatea de utilizare a politicii monetare și a ratei de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri. Adoptarea Euro va genera scumpiri reprezentând costurile tranziției suportate de sectorul public și privat al statului, iar România care este deja sărăcită nu le poate suporta.

BISERICA – ACREDITATĂ CA ENTITATE CARE POATE DESFĂȘURA, CU PRIORITATE, SERVICII SOCIALE ȘI DE CARITATE

Sprijinirea Bisericii și tuturor cultelor si acreditarea acestora drept entități care pot desfășura servicii sociale. Biserica va avea prioritate în efectuarea de opere de caritate, întrucât nu are cheltuieli suplimentare cu personalul.

Biserica este instituția cu un palmares impresionat în asistența socială. Dacă statul a închis 70 de spitale în 2011, Biserica Ortodoxă Română, de pildă, a avut activitate social-filantropică medicală în aproape 800 de instituții. În 2019 au primit asistență în așezămintele special construite de BOR 120 mii persoane, din care peste 45000 copii. Bugetul cheltuit de Biserică pentru activitatea sa socială a fost de 32 milioane euro în 2019. Această activitate, ca de altfel a tuturor bisericilor, trebuie sprijinită. AUR consideră Biserica, indiferent de confesiune, unul dintre cei mai eficienți propagatori ai asistenței sociale la nivel național. Recunoașterea rolului Bisericii face parte din dialogul Biserică-Stat într-o societate pluralistă și, pe lângă eficientizarea