Program de guvernare AUR 2024

Restul unităților sanitare sunt adevărate bombe cu ceas, fără circuite corespunzătoare și fără autorizație de securitate la incendiu. Concret, din cele peste 400 de spitale de stat, mai mult de jumătate funcționează în clădiri vechi de peste 50 de ani, în toate existând infecții nosocomiale și foarte multe dintre ele sunt neexpertizate tehnic, iar dintre cele expertizate multe se află încadrate în clasele de risc seismic 1 si 2. În România unul din 3 spitale are risc seismic; fiecare din ele are instalații electrice improvizate, panouri electrice defecte, ventilatoare vechi, infecții nosocomiale, cu probleme de responsabilitate. Sunt doar câteva dintre cauzele incendiilor din spitalele românești. Din ce în ce mai des, unitățile care ar trebui să reprezinte un loc sigur pentru pacienți devin locurile unde oamenii își pierd viețile, înainte ca boala să îi răpună. Construcțiile nu mai corespund din punct de vedere tehnic normelor în vigoare, pe lângă riscul seismic, instalațiile sunt vechi și subdimensionate, holurile lor sunt prea înguste și saloanele insalubre. Realitatea spitalicească din România este cutremurătoare.

CE TREBUIE FĂCUT?

Programul de guvernare AUR pornește de la măsuri realiste, și nu promisiuni de construire a unor așa-zise mega-spitale „regionale”, care n-au existat decât în programe electorale și nici măcar pe hârtie, ca studii de fezabilitate. Guvernul AUR prevede în schimb construirea și dotarea spitalelor județene prin Programul „Ana Aslan”. Acest program se va finanța prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, pe baza unor proiecte-tip, folosind fonduri europene, locale și centrale, pentru a oferi condiții adecvate tuturor pacienților români, nu doar celor care pot merge la spitale private sau în străinătate. Această măsură asigură pentru prima dată după 1990 construirea unei infrastructuri spitalicești cu acoperire națională. Ca obiectiv de urgență ne-am propus construirea a 28 de spitale orășenești până în 2027, prin parteneriatul inițial dintre Ministerului Sănătății cu Compania Națională de Investiții, România devenind un stat care își respectă cetățenii și le asigură cu adevărat acces egal și universal la servicii de sănătate. Finanțarea va fi asigurată din Programul Operațional Sănătate publică

- Prioritatea 2, cu un buget total de 425 milioane euro (costul fiind de circa 10-14 milioane de euro pentru un spital orășenesc). Bugetul asigură construirea și dotarea unui spital orășenesc cu minim 100 de paturi de spitalizare continuă și spitalizare de zi, la cele mai înalte standarde. Această măsură va asigura accesul tuturor românilor la servicii de sănătate de calitate, fiind eliminate inechitățile majore din prezent la care sunt supuși românii săraci și cei din zonele greu accesibile sau slab dezvoltate.

Un spital județean trebuie să aibă, în schimb, 500–600 de paturi și trebuie să acopere toate specialitățile. Un buget de construcție pentru un asemenea spital ar fi de 200 milioane euro doar pentru partea de construcție, la care se adaugă dotările, de alte 150 de milioane euro și alte cheltuieli diverse. Valoarea spitalului regional de la Iași, de pildă, a fost estimată la 1 miliard euro, pentru o unitate cu 880 locuri. Ministerul Sănătății, împreună cu Compania Națională de Investiții vor elabora un număr de până la maxim 3 proiecte-tip, în funcție de numărul de paturi, urmând ca la nivelul fiecărui județ să fie selectat unul dintre acestea, corelat cu necesitățile obiective. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Sănătății vor identifica axele posibile de finanțare din fonduri europene. Bugetul estimativ pentru aceste investiții este de peste 4.000.000.000 euro. Dar nu banii, risipiți într-o mai mare măsură (a se vedea cazul cumpărării în exces de vaccinuri antiCovid) au fost o problemă, ci lipsa totală de viziune și nepăsarea criminală a guvernanților de până acum față de starea de sănătate a românilor.

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE A ROMÂNILOR, ATRIBUT AL GUVERNULUI ȘI SIMILAR CA PRIORITATE CU CONTRIBUȚIA LA BUGETUL NATO

Sănătatea publică este atributul exclusiv al Guvernului României, care, prin Ministerul Sănătății evaluează permanent starea sistemului medical, planifică măsurile de reabilitare și dezvoltare a infrastructurii, în acord cu strategia pe termen lung asociată Proiectului de Țară asumat de Guvern. Este imperios necesară o dezbatere națională, pe baza căreia să realizăm o strategie pe următorii 5-10-25 de ani în domeniul sănătății. Instrumentul programatic prin care trebuie făcută reconstrucția sistemului public de sănătate din România este Strategia Națională de Sănătate. Acesta este un program multianual, care stabilește standardele fixate de Guvern în ceea ce privește starea de sănătate a națiunii și potențialele amenințări pe termen mediu și lung: apariția unor afecțiuni noi, epidemii și pandemii, îmbătrânirea populației ș.a.m.d. Sistemul medical din România va fi deservit de spitale regionale, județene și orășenești, policlinici comunitare și centre de diagnostic și tratament de specialitate. Statul român trebuie să își asume construirea într-un interval de cel mult trei ani a spitalelor regionale și construirea sau renovarea eșalonată, după un program anual care să cuprindă minim 10% din necesarul total a unităților județene, orășenești și comunitare, aflate în funcțiune. Programul de investiții în sistemul de sănătate va avea prioritate la întocmirea bugetului de Stat și va fi asigurat în mod similar cu programele de înzestrare a armatei, contribuția la bugetul NATO și la bugetul Uniunii Europene.