Programe de guvernare

Document original

Program de guvernare AUR 2024

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. PLANUL SIMION 2024
  2. Program de guvernare al Partidului AUR
  3. ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
  4. RECONSTRUIM ROMÂNIA
  5. INTRODUCERE
  6. PREAMBUL
  7. Annual inflation rates in August 2024 (%)
  8. FOAIA DE PARCURS A DEZVOLTĂRII ECONOMICE A NAȚIUNII NOASTRE
  9. VIZĂM, CA PRINCIPALĂ VIZIUNE DE DEZVOLTARE A ȚĂRII, CONVERGENȚA CU NIVELUL MEDIU DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
  10. AM DEMONSTRAT CĂ SE POT CONSTRUI CASE CU 35.000 DE EURO!
  11. PLANUL SIMION ÎMPROPRIETĂRIREA ROMÂNILOR
  12. Devizul casei construite în 12 zile în, județul Giurgiu
  13. CAPITOLUL I: ROMÂNII
  14. ROMÂNII - DEMNI ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME
  15. INTERESUL NAȚIONAL VA FI AXUL CENTRAL AL POLITICII EXTERNE A ROMÂNIEI
  16. RESPINGEM TENDINȚELE DE CENTRALIZARE A DECIZIILOR LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE!
  17. SCOPUL GUVERNĂRII PARTIDULUI ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR ESTE SĂ RIDICE STANDARDUL DE VIAȚĂ DIN ȚARA NOASTRĂ LA NIVELUL MEDIU DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
  18. OPȚIUNEA EURO-ATLANTICĂ ESTE PENTRU NOI UNA STRATEGICĂ ȘI IREVOCABILĂ
  19. ROMÂNII SUNT EGALI CU CEILALȚI CETĂȚENI AI STATELOR UNIUNII EUROPENE. CA URMARE, VOR BENEFICIA DE TOATE DREPTURILE AFERENTE, INCLUSIV APARTENENȚA LA SPAȚIUL SCHENGEN
  20. CONTRACARĂM, PRIN TOATE INSTRUMENTELE LEGALE ȘI INSTITUȚIONALE, ACORDURILE ȘI DIRECTIVELE CARE POT AFECTA INTERESELE ROMÂNIEI ȘI ALE ROMÂNILOR. VOM RENEGOCIA ACORDURI PRECUM GREEN DEAL ȘI PNRR, ÎN PUNCTELE ÎN CARE AFECTEAZĂ INTERESELE ROMÂNILOR
  21. ROMÂNII „DIN AFARĂ” ȘI ROMÂNII DIN ȚARĂ SUNT PĂRȚI DIN ACEEAȘI INIMĂ!
  22. ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNCETEZE A MAI FI UN EXPORTATOR MASIV DE BRAȚE DE MUNCĂ IEFTINE!
  23. NAȚIUNEA ROMÂNĂ ESTE UNA, IAR PARTIDUL AUR VA LUCRA, PRIN PROGRAMUL SĂU DE POLITICĂ EXTERNĂ, PENTRU INTERESELE EI!
  24. CAPITOLUL II: TAXELE
  25. REDUCEREA TAXĂRII MUNCII ȘI A COMPANIILOR. OPTIMIZARE FISCALĂ, SIMPLIFICARE, PREDICTIBILITATE ȘI DEBIROCRATIZAREA STATULUI
  26. NAȚIUNEA ROMÂNĂ ESTE UNA, IAR PARTIDUL AUR VA LUCRA, PRIN PROGRAMUL SĂU DE POLITICĂ EXTERNĂ, PENTRU INTERESELE EI!
  27. REDUCEREA DRASTICĂ A TAXĂRII MUNCII
  28. CREȘTERE DIRECTĂ A VENITULUI NET REAL CU 84%
  29. IMPACT POZITIV ASUPRA BUGETULUI DE STAT
  30. SCUTIREA DE IMPOZITE A PENSIONARILOR CARE ALEG SĂ CONTINUE MUNCA
  31. REDUCEREA CONTROALELOR ASUPRA AGENȚILOR ECONOMICI, LA NUMAI O DATĂ PE AN
  32. STIMULAREA SECTORULUI PRIVAT PRIN APLICAREA UNUI SINGUR IMPOZIT REDUS, PE CIFRA DE AFACERI, PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII
  33. REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE ÎN CAZUL MARILOR COMPANII ȘI ÎMPIEDICAREA EXPORTULUI PE PROFIT
  34. CAPITOLUL III: BOGĂȚIA
  35. VALORIFICAREA ÎN INTERESUL ROMÂNILOR A RESURSELOR NATURALE ȘI A COMPANIILOR STRATEGICE
  36. CREAREA FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI (FSIR). OBIECTIV: ROMÂNIA 2050
  37. DE CE ESTE NEVOIE DE UN FOND SUVERAN DE INVESTIȚII ȘI CARE SUNT BENEFICIILE SALE
  38. CONSTRUIND FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI (FSIR)
  39. STRUCTURA DE COORDONARE A FONDULUI SUVERAN DE INVESTIȚII
  40. QUAM ADIUVAMUS PATRIAM? CUM VA AJUTA FSIR ROMÂNIA?
  41. FAZELE PROIECTULUI FONDULUI SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI. SALVĂM VIITORUL
  42. ASTFEL, SE VA REALIZA VALORIFICAREA ÎN INTERESUL ROMÂNILOR A RESURSELOR NATURALE ȘI A COMPANIILOR STRATEGICE ALE ȚĂRII.
  43. CAPITOLUL IV: INDUSTRIA
  44. ASIGURAREA SECURITĂȚII ENERGETICE ȘI REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI
  45. ROMÂNIA TREBUIE SĂ-ȘI ASIGURE SUVERANITATEA ENERGETICĂ
  46. Situația la zi
  47. Situația la zi
  48. PRIORITATEA STRATEGICĂ – FOLOSIREA REZERVELOR NAȚIONALE DE GAZE NATURALE ȘI ȚIȚEI
  49. Cauze pentru dezastrul din sectorul energetic
  50. Cauze pentru dezastrul din sectorul energetic
  51. FINALIZĂM PROIECTELE DE MODERNIZARE ALE SISTEMULUI ENERGETIC NAȚIONAL DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE
  52. Toate greșelile decidenților din industria energetică din ultimii 20 de ani
  53. Toate greșelile decidenților din industria energetică din ultimii 20 de ani
  54. CONSTRUIM HIDROCENTRALA DE POMPAJ TARNIȚA ȘI FINALIZĂM LUCRĂRILE LA TOATE HIDROCENTRALELE ÎN CURS DE CONSTRUIRE
  55. STOCAREA ENERGIEI, PRIN SISTEMUL HIDROENERGETIC DE LA TARNIȚA-LĂPUȘEȘTI, PRIORITATE A INVESTIȚIILOR ENERGETICE ROMÂNEȘTI
  56. Prioritățile pentru sectorul energetic
  57. FINALIZĂM LUCRĂRILE LA CENTRALELE PE GAZE DE LA IERNUT ȘI BRĂILA, CONSTRUIM CAPACITĂȚI NOI PE GAZE
  58. PĂSTRĂM FUNCȚIONALE CAPACITĂȚILE DE PRODUCȚIE PE CĂRBUNE DE LA ROVINARI ȘI TURCENI
  59. FINALIZĂM INVESTIȚIA LA CELE DOUĂ REACTOARE NOI DE LA CERNAVODĂ
  60. GESTIONAREA DEȘEURILOR ORGANICE ȘI ANORGANICE CA SURSE DE ENERGIE
  61. Obiectivele Planului Simion pentru sectorul energetic
  62. ELIMINAREA MONOPOLULUI FURNIZĂRII DE UTILITĂȚI ȘI IMPLICAREA STATULUI, CA „JUCĂTOR” PE PIAȚĂ
  63. INTERZICEREA TEMPORARĂ A EXPORTULUI UNOR RESURSE
  64. NUMAI ADOPTÂND TOATE ACESTE MĂSURI PREZENTATE ÎN ACEST CAPITOL ȘI PUNÂNDU-LE ÎN PRACTICĂ, PRIN PROGRAMUL SĂU DE GUVERNARE, PARTIDUL AUR VA ASIGURA INDEPENDENȚA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI, CA O ACȚIUNE ESENȚIALĂ PENTRU RECĂPĂTAREA SUVERANITĂȚII ȚĂRII.
  65. CAPITOLUL V: FABRICAT ÎN RO
  66. „FABRICAT ÎN ROMÂNIA”
  67. „ȚINTA PRINCIPALĂ A GUVERNĂRII AUR ESTE DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE AUTOHTONE“
  68. DE CE AVEM NEVOIE DE „FABRICAT ÎN ROMÂNIA”?
  69. Dezvoltarea capacităților de producție autohtone și protejarea producătorilor autohtoni
  70. NEVOILE DE APĂRARE ȘI INDUSTRIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN CRIZĂ. SOLUȚIILE AUR PENTRU REDRESARE ȘI RELANSARE
  71. Tratament egal pentru producătorii români în relația cu statul, la fel cu cel de care beneficiază acționariatul străin
  72. RELANSAREA ECONOMIEI, PRIN RELANSAREA ÎNCREDERII. PREMISE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICE
  73. PROTEJAREA PRODUCĂTORILOR AUTOHTONI („FABRICAT ÎN ROMÂNIA”)
  74. ÎNFIINȚAREA UNUI COLEGIU CORPORATIV ȘI ELABORAREA PLANULUI MULTIANUAL DE DEZVOLTARE A ȚĂRII
  75. TRATAMENT EGAL ÎN RELAȚIA CU STATUL PENTRU FIRMELE ROMÂNEȘTI
  76. REINDUSTRIALIZAREA. STIMULAREA CONSUMULUI
  77. DISTRIBUȚIA ȘI CONSUMUL: SUSȚINEREA IMAGINII DE „PRODUS ROMÂNESC”
  78. RECOMPENSAREA CORPORATIVĂ A MUNCII
  79. ÎNCURAJAREA CAPITALULUI BANCAR AUTOHTON ȘI INTEGRAREA DIASPOREI ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC
  80. CONCOMITENT, STATUL ROMÂN VA SIMPLIFICA PROCEDURILE PENTRU OBȚINEREA GARANȚIILOR ACORDATE DE CĂTRE FONDURILE DE GARANTARE EXISTENTE ÎN PREZENT, CARE VOR FI CAPITALIZATE, PENTRU A PUTEA SUSȚINE PROGRAMELE PUBLICE INCLUSE ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE.
  81. CAPITOLUL VI: FAMILIA
  82. OPRIREA DECLINULUI DEMOGRAFIC – ÎNCURAJAREA NATALITĂȚII ȘI FAMILIEI
  83. PROGRAM PE 20 DE ANI PENTRU REFACEREA NATALITĂȚII. IDENTIFICAREA CAUZELOR. MĂSURI CULTURALE, POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE ȘI DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII
  84. „CULTURA DE AUR ȘI „FAMILIA DE AUR”
  85. SUSȚINEREA ECONOMICĂ A „FAMILIEI DE AUR”
  86. EFORTUL BUGETAR VA FI SCALAT ANUAL, ÎNCEPÂND DE LA CELE MAI VULNERABILE CATEGORII SOCIALE – FAMILII CU CEL PUȚIN DOI COPII (NUMĂR CARE REPREZINTĂ RATA DE STABILIZARE DEMOGRAFICĂ A ȚĂRII) AFLATE ÎN SĂRĂCIE ȘI RISC DE SĂRĂCIE (TINERI ȘI VÂRSTNICI), , URMÂND CA APOI SĂ SE ADRESEZE ȘI CELOR DIN CATEGORII CU VENITURI MAI BUNE ȘI CU MAI MULT DE DOI COPII, PENTRU A INTRA PRIN ACESTE MĂSURI DE SUPORT PE O CURBĂ DE SPOR DEMOGRAFIC.
  87. CAPITOLUL VII: SĂNĂTATEA
  88. SĂNĂTATEA NAȚIUNII
  89. SPITALELE DIN ROMÂNIA, ADEVĂRATE BOMBE CU CEAS
  90. CE TREBUIE FĂCUT?
  91. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE A ROMÂNILOR, ATRIBUT AL GUVERNULUI ȘI SIMILAR CA PRIORITATE CU CONTRIBUȚIA LA BUGETUL NATO
  92. INFORMATIZĂM SĂNĂTATEA
  93. RELANSĂM INSTITUTUL CANTACUZINO
  94. ROMÂNIA, PRODUCĂTOR ȘI NU CONSUMATOR DE MEDICAMENTE ȘI MATERIALE SANITARE PE PIAȚA MONDIALĂ
  95. TRECEM TOATE UNITĂȚILE DE PRIMIRI URGENȚE (UPU) DIN SUBORDINEA DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (DSU) ÎN COORDONAREA MINISTERULUI SĂNĂTĂȚI
  96. CREȘTEREA CALITĂȚII ȘI REDUCEREA TIMPULUI DE ACCES LA SERVICIILE MEDICALE DE URGENȚĂ
  97. ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE VA FI EXTINS, SE VA DEGREVA MEDICUL SPECIALIST
  98. ACCES LA DIAGNOSTIC TIMPURIU, PRIN PROGRAME DE PREVENȚIE, ANALIZE ȘI CONTROALE MEDICALE GRATUITE PE GRUPE DE VÂRSTE
  99. CORELAREA NIVELULUI DE SALARIZARE CU NUMĂRUL PACIENȚILOR TRATAȚI, DIFICULTATEA CAZURILOR ȘI REZULTATELE MEDICALE OBȚINUTE
  100. PROGRAM NAȚIONAL PENTRU REVITALIZAREA POLICLINICILOR – CÂTE UNA LA 25.000 LOCUITORI
  101. ALIMENTAȚIE ȘI PREVENȚIE PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ – SANCȚIONAREA DRASTICĂ A DUBLULUI STANDARD ÎN CALITATEA ALIMENTELOR
  102. RECONFIGURAREA SISTEMULUI DE PLĂȚI ȘI DECONTĂRI ALE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ȘI MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A NAȚIUNII
  103. DECONTAREA SERVICIILOR STOMATOLOGICE ȘI PREVENȚIA STOMATOLOGICĂ PENTRU COPII: TREI DIN PATRU COPII AU CARII ȘI 3% DINTRE COPIII ROMÂNIEI NU S-AU SPĂLAT PE DINȚI NICIODATĂ
  104. CAPITOLUL VIII: EDUCAȚIA
  105. CUM ARATĂ ASTĂZI ȘCOALA, VA ARĂTA MÂINE ȚARA
  106. AUR CONSIDERĂ ÎNVĂȚĂMÂNTUL O PRIORITATE NAȚIONALĂ
  107. „DOMNUL TRANDAFIR LA ȚARĂ”
  108. Refinanțarea cercetării
  109. SCOATEREA PROFESORULUI DIN PAUPERIZARE: SALARIUL DEBUTANTULUI CU STUDII SUPERIOARE, OBLIGATORIU CU 25% MAI MARE DECÂT SALARIUL MEDIU PE ECONOMIE. DEPOLITIZAREA ȘCOLII
  110. O MASĂ CALDĂ PENTRU ELEVI: „CANTINA ȘCOLARĂ - ȘCOALĂ PRIMITOARE”, MAJORAREA BURSEI SOCIALE LA O VALOARE DE CEL PUȚIN ¼ DIN SALARIUL MINIM PE ECONOMIE
  111. Dezvoltarea vocațională: „meseria, brățară de AUR”
  112. REINTRODUCEM OBLIGATIVITATEA PURTĂRII UNIFORMELOR ȘCOLARE
  113. ȘCOALA DE DUPĂ ȘCOALĂ
  114. DEZVOLTAREA VOCAȚIONALĂ: „MESERIA, BRĂȚARĂ DE AUR”
  115. DE LA „UNIVERSITĂȚILE – FABRICI DE BANI” LA CARNETUL DE STUDENT – GARANȚIE A VIITORULUI
  116. REINTEGRAREA UNIVERSITĂȚII ÎN ȚESUTUL SOCIAL – PRIORITATE NAȚIONALĂ PENTRU AUR
  117. REFINANȚAREA CERCETĂRII. PROGRAMUL „AUR ÎN CERCETARE – GEORGE EMIL PALADE”
  118. AUR consideră învățământul prioritate națională
  119. ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU COMUNITĂȚILE ISTORICE ROMÂNEȘTI DIN AFARA GRANIȚELOR
  120. CAPITOLUL IX: TRANSPORTUL
  121. UNIȚI DE LA NORD LA SUD, DE LA EST LA VEST
  122. „UNIM ROMÂNIA PRIN PROIECTELE DE INFRASTRUCTURĂ. AUR SUSȚINE CONECTAREA RAPIDĂ A REGIUNILOR PRIN CONSTRUIREA DE AUTOSTRĂZI ȘI LINII DE CALE FERATĂ DE MARE VITEZĂ”
  123. ROMÂNIA ARE NEVOIE DE DRUMURI RAPIDE ȘI LINII DE CALE FERATĂ CARE SĂ CONECTEZE PROVINCIILE ISTORICE
  124. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - DEPARTE DE PROMISIUNILE DE PÂNĂ ACUM
  125. Asigurarea siguranței feroviară în infrastructura critică
  126. CREȘTEM VITEZA DE CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR, MICȘORĂM DECALAJELE DINTRE REGIUNILE
  127. DUCEM LA BUN SFÂRȘIT PROIECTELE DE INFRASTRUCTURĂ NEFINALIZATE, CU CONSTRUCTORI ROMÂNI
  128. DE LA PISTE DE BICICLETE, LA CĂI FERATE
  129. De la piste de biciclete, la căi ferate. Folosim corect și eficient banii europeni.
  130. SECURITATEA FEROVIARĂ ȘI A INFRASTRUCTURII CRITICE, CONSTRUIREA LINIILOR DE MARE VITEZĂ
  131. PROIECTUL UNUI NOU AEROPORT - HUB REGIONAL ÎN ZONA METROPOLITANĂ BUCUREȘTI. VOM REALIZA UN NOU TERMINAL LA OTOPENI
  132. DEMARĂM MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA CAPACITĂȚII LOGISTICE A PORTULUI CONSTANȚA.
  133. Hub regional în zona metropolitană București. Realizarea unui nou aeroport și a unui nou terminal la Otopeni.
  134. STRATEGIA NAȚIONALĂ A DUNĂRII. CANALUL DUNĂRE - BUCUREȘTI
  135. Ducem la bun sfârșit proiectele de infrastructură nefinalizate, cu constructori români
  136. CAPITOLUL X: GUVERNUL
  137. EFICIENTIZARE ADMINISTRATIVĂ: GUVERN SUPLU ȘI PUTERNIC, 300 DE PARLAMENTARI
  138. „RESPECTĂM VOINȚA ROMÂNILOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI VA AVEA MAXIMUM 300 DE PARLAMENTARI”
  139. 300 DE PARLAMENTARI: AUR RESPECTĂ DORINȚA ELECTORATULUI ROMÂN ȘI O VA APLICA
  140. UN GUVERN CU 12 MINISTERE ȘI CEL MULT 50 DE SECRETARI DE STAT
  141. DEBIROCRATIZAREA APARATULUI CENTRAL AL GUVERNULUI
  142. REFORMA ADMINISTRATIVĂ: COMASAREA ÎN 15 JUDEȚE ȘI REDUCEREA CU DOUĂ TREIMI A UNITĂȚILOR TERITORIALE ȘI INSTITUȚIILOR PUBLICE
  143. TRANSFORMĂM ÎN DIRECȚII DIN CADRUL ALTOR STRUCTURI ALE STATULUI ORGANISME DE CONTROL PRECUM ASF, ANRE, CONSILIUL CONCURENȚEI Ș.A.
  144. LA UN CLICK DISTANȚĂ - DIGITALIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE DIN ROMÂNIA
  145. DEPOLITIZĂM ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ ȘI CENTRALĂ
  146. REINTRODUCEM OBLIGATIVITATEA CA PREFECȚII ȘI ALTE CATEGORII DE FUNCȚIONARI SĂ NU AIBĂ AFILIERE POLITICĂ
  147. „IERARHIA COMPETENȚELOR” ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
  148. MAJORĂM SALARIILE BUGETARILOR DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT, SĂNĂTATE, INTERNE ȘI APĂRARE
  149. CREȘTEREA SALARIALĂ, PRECUM ȘI A SPORURILOR AFERENTE FIECĂREI SPECIALIZĂRI VOR DETERMINA ATÂT INTRAREA ÎN ACEST SISTEM A UNOR CADRE MILITARE/ POLIȚIȘTI DE CALITATE MAI BUNĂ, PRECUM ȘI, ÎN CONTEXTUL PENSIEI BAZATE PE CONTRIBUTIVITATE, UN VIITOR MAI SIGUR
  150. - AVÂND ÎN VEDERE CONSTRÂNGERILE LA CARE SUNT SUPUSE PRIN SPECIFICUL MUNCII ACESTE CATEGORII DE BUGETARI.
  151. CAPITOLUL XI: LEGEA
  152. DOMNIA LEGII
  153. STAT DE DREPT, CU SUPREMAȚIA LEGII, ÎN BENEFICIUL CETĂȚEANULUI
  154. INSTRUMENTE JUDICIARE PENTRU O PRACTICĂ UNITARĂ ȘI CELERITATE ÎN JUDECAREA CAUZELOR
  155. INTRODUCEM RĂSPUNDEREA PROFESIONALĂ A MAGISTRAȚILOR PENTRU ERORILE JUDICIARE
  156. FUNCȚIA DE JUDECĂTOR, OCUPATĂ DUPĂ 10 ANI DE EXPERIENȚĂ JURIDICĂ
  157. JUDECĂTORII CURȚII CONSTITUȚIONALE, AI ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PROCURORII DIN CONDUCEREA PARCHETELOR – ALEȘI PRIN VOT POPULAR
  158. REINTRODUCEREA CURȚILOR CU JURI
  159. ANALIZĂM, REVIZUIM ȘI ASANĂM LEGISLAȚIA
  160. SALARII ADECVATE PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI
  161. CREȘTEM ÎNCREDEREA CETĂȚENILOR ÎN MAI
  162. CAPITOLUL XII: SOLIDARITATEA
  163. OCROTIREA CELOR VULNERABILI
  164. SPRIJIN PENTRU CEI AFLAȚI ÎN NEVOIE ȘI PREDISPUȘI SĂ DEVINĂ VICTIME ALE ABUZURILOR: FAMILIA TÂNĂRĂ, ELEVII ȘI STUDENȚII
  165. CATEGORII PRIORITARE ÎN PREVENIREA ȘI ABSORBȚIA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE
  166. SERVICII SOCIALE PENTRU VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE ȘI TRAFICULUI DE CARNE VIE
  167. NU LĂSĂM PE NIMENI ÎN URMĂ! GRIJA FAȚĂ DE PERSOANELE CU HANDICAP – CREȘTEREA INDEMNIZAȚIILOR
  168. MORTALITATEA ÎN CAUZE TRATABILE: DUBLĂ ÎN ROMÂNIA, FAȚĂ DE UE. ELIMINAREA CONTROALELOR ANUALE ÎN CAZUL PERSOANELOR CU BOLI SAU DIZABILITĂȚI INCURABILE
  169. DECESELE PREMATURE POT ȘI VOR FI PREVENITE
  170. 250 DE CENTRE NOI SAU RENOVATE, PENTRU SENIORI
  171. GUVERNAREA AUR PROMOVEAZĂ CULTUL MUNCII, PENTRU ASIGURAREA UNUI TRAI DECENT. VENIT MINIM GARANTAT PENTRU PERSOANE CARE NU MAI POT MUNCI
  172. „O CASĂ PENTRU FIECARE”. LOCUINȚE SOCIALE PENTRU TINERI ȘI FAMILII AFLATE ÎN NEVOIE, ACORDATE PE CRITERII OBIECTIVE
  173. NU VOM RENUNȚA LA PLĂȚILE ÎN NUMERAR, NU VOM TRECE LA ALT TIP DE MONEDĂ FIZICĂ SAU DIGITALĂ, NU VOM ADOPTA MECANISME DIGITALE DE CONTROL ȘI INGINERIE SOCIALĂ
  174. BISERICA – ACREDITATĂ CA ENTITATE CARE POATE DESFĂȘURA, CU PRIORITATE, SERVICII SOCIALE ȘI DE CARITATE
  175. ASISTENȚĂ PENTRU FAMILIILE DE ROMÂNI, CARE DIN DIFERITE MOTIVE ȘI-AU PIERDUT TUTELA COPIILOR, ÎN STRĂINĂTATE
  176. CAPITOLUL XIII: AGRICULTURA
  177. ROMÂNIA – ȚARA AGRICULTURII ȘI TURISMULUI
  178. DE LA GRÂNAR, LA HAMBARUL SI MOARA EUROPEI
  179. Promovarea industriei alimentare și a procesării de produse românești
  180. BĂNCI DE GENE ȘI SEMINȚE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ
  181. REDUCEREA RISIPEI ALIMENTARE ȘI FINANȚAREA BĂNCILOR DE ALIMENTE
  182. ROMÂNIA REDEVINE PROPRIETARĂ PE TERENURILE AGRICOLE, SILVICE, PE CURSURILE ȘI SUPRAFEȚELE DE APĂ
  183. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI ECOLOGIC AL ROMÂNIEI
  184. SPRIJIN DE LA BUGET PENTRU ORGANIZAREA ȚĂRANILOR ȘI FERMIERILOR
  185. Patrimoniul turistic al României
  186. DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL SI ISTORIC
  187. CAPITOLUL XIV: SATUL
  188. CAPITOLUL XIV:
  189. RENAȘTEREA SATULUI ROMÂNESC ȘI A GOSPODĂRIEI ȚĂRĂNEȘTI
  190. RENAȘTEREA ECONOMICĂ A SATULUI ROMÂNESC
  191. REÎNVIEREA INDUSTRIILOR TRADIȚIONALE ȘI A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRICOL
  192. REFACEREA INFRASTRUCTURII CRITICE DIN MEDIUL RURAL
  193. RENAȘTEREA CULTURALĂ A SATULUI ROMÂNESC, A PATRIMONIULUI SĂU IMATERIAL
  194. CAPITOLUL XV: MEDIUL
  195. PROTEJAREA IDENTITĂȚII ȘI A MEDIULUI NOSTRU NATURAL
  196. „APĂRĂM FAMILIA NATURALĂ ȘI LUPTĂM ÎMPOTRIVA IDEOLOGIEI DE GEN, CURENTELOR WOKE ȘI CANCEL CULTURE”
  197. REPERELE NOASTRE IDENTITARE: NEAMUL, DUMNEZEU, FAMILIA
  198. CULTURA E LA FEL DE IMPORTANTĂ CA APĂRAREA
  199. DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU REVENIREA LA VALORILE NAȚIONALE
  200. SUVERANITATEA ȘI CULTURA ROMÂNĂ ÎN LUME: „DACOROMANICA”

4. Eventualele investiții în afară ale Fondului ar urma să deschidă drumul către extinderea la nivel regional și pan-european a unor companii de stat.

5. De la un anumit moment de maturitate, un cuantum din profitul FSIR care va fi stabilit la vremea respectivă, va fi distribuit către cetățenii României sub forma unor dividende sau ajutoare.

FAZELE PROIECTULUI FONDULUI SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI. SALVĂM VIITORUL

Edificarea unui proiect de asemenea anvergură necesită trei componente: a) o strategie bună; b) finanțare corespunzătoare și management eficient; c) răbdare. Fondul Suveran de Investiții al României necesită o perioadă de minimum 25 de ani, până când acesta va ajunge la maturitate. Tocmai de aceea este un obiectiv de țară care poate fi perfect comparat cu aderarea la UE și NATO, dorința legitimă de a fi în Zona Euro și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Avantajul acestui Fond, cu toată perioada sa lungă de maturizare este că acesta va proteja resursele Țării în fața scadenței uriașelor datorii făcute de guvernările PNL-PSD-UDMR.

• Faza I. Constituirea: Perioada 2024 – 2025 va fi dedicată constituirii cadrului legal de funcționare al Fondului Suveran de Investiții al României. În această perioadă, va fi promovată legislația specifică și va fi organizat un referendum pentru introducerea noului instrument în Constituția României în care vor fi exprimate foarte clar limitările controlului politic asupra instituției nou create.

• Faza II. Recuperarea resurselor României: Începând cu 2026, conform principiilor enunțate, va începe aportul de capital pentru finanțarea FSIR. Acești bani vor fi folosiți în primă instanță pentru recuperarea pachetelor de acțiuni la companiile strategice din sectorul energetic și de exploatație minerală, care au fost înstrăinate pe bani puțini. România va trebui să-și recupereze participația la OMV, la companiile din sectorul energiei electrice (Engie, Enel, EON ș.a.m.d.) care se ocupă de furnizare, dar și cele care se ocupă de distribuție. Obiectivul nu este naționalizarea, ci cumpărarea acestor parchete de acțiuni sau creșterea aportului de capital pentru a redobândi controlul asupra operațiunilor. FSIR se va ocupa de aceste investiții.

NOTA BENE: În paralel, statul român trebuie să uziteze de anumite instrumente pe care le are la îndemână pentru atingerea acestui obiectiv strategic (recuperarea controlului asupra resurselor naturale). În acest sens, statul român trebuie să revină la reglementarea pieței de energie, trebuie să înființeze o companie de furnizare a gazului natural către populație, trebuie să deschidă Nuclearelectrica spre consumatorii din România, să limiteze rolul intermediarilor și să construiască un intermediar de stat (distribuitor) care să vândă energie în plan extern, la preț corect. Cu o capitalizare estimată de 25 miliarde de euro până în 2032, România ar trebui să poată să îndeplinească această țintă.

• Faza III. Hub energetic regional: companiile românești spri-

jinite să se extindă: Cu resursele proprii, FSIR poate crea cadrul necesar extinderii companiilor românești în plan regional. A venit momentul ieșirii din izolare și consolidare internă, iar companiile energetice (electricitate, gaze și petrol) pot acționa pe piețe emergente: Republica Moldova, Serbia, Albania, Ucraina, Macedonia, Armenia, Georgia etc. În acest sens, FSIR poate înființa sau cumpăra pachete de acțiuni la societăți din respectivele țări și realiza consorții cu companiile deținute de statul român. Această fază a proiectului este una de sprijin a companiilor de stat românești și ar trebui să se desfășoare, în termeni esențiali, în perioada 2031 – 2040.

• Faza IV. Constituirea FSIR într-un instrument de politică glo-

bală: Perioada 2040 – 2050 ar trebui să fie dedicată achiziționării de active în plan internațional și a diversificării portofoliului FSIR. Este momentul în care instrumentul poate fi folosit și ca pârghie de tip soft power. În acel punct, FSIR se poate orienta către piețe consolidate și stabile, cu riscuri asociate mici. Până în 2040, obiectivul financiar este ca activele FSIR să ajungă la o valoare comparabilă cu PIB-ul anual al României. Până în 2050, activele FSIR trebuie să fie de două ori și jumătate (250%) din PIB-ul României la acel moment.

• Faza V – Consolidarea FSIR: În diverse măsuri, încă din 2040, FSIR va constitui o prezență constantă în viața economică și bugetară a României, sprijinind prin mecanismele enunțate statul român. Începând cu 2045, FSIR ar trebui să fie mecanismul prin care se finanțează deficitul bugetar al României. Din 2050, ar trebui ca FSIR să poată să plătească dividende anual către fiecare cetățean roman, în cuantum de 30% din profitul înregistrat în anul calendaristic precedent / per total populație.