Program de guvernare AUR 2024

reprezentanții Societății Naționale de Medicină de Familie, cu cei ai Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, precum și ale celorlalte asociații județene, se vor identifica modalitățile efective prin care medicii de familie pot sprijini actul medical și accesul la serviciile de sănătate. Vom urmări extinderea rolului medicului de familie, astfel încât să fie degrevat de sarcini suplimentare medicul specialist și cel din urgențe, crescând astfel și prestigiul și implicarea profesională, crescând în mod real importanța medicului de familie ca profesionist al sistemului medical. În sarcina medicului de familie va intra, de pildă, competența de a verifica starea de sănătate cardio-vasculară a pacienților și, în funcție de riscul individual, și pentru alte patologii. În schimb, pentru medicul de familie trebuie, în primul rând și rapid, să împuținăm birocrația, practice hârțoagele pe care trebuie să le semneze – sistemul să fie unul electronic, să comunice bazele de date între ele, să existe

o bază de date comună. Extinderea competențelor medicilor de familie va oferi recunoașterea profesională meritată și totodată acces mai facil la servicii medicale sau tratamente pentru pacienți. În cazul în care pentru aceasta vor fi necesare efectuarea unor investiții în echipamente și aparatură medicală, Ministerul Sănătății împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor identifica mijloacele de finanțare, prioritar din fonduri europene. Medicii de familie vor avea dreptul să emită toate rețetele necesare pentru bolnavii cronici, astfel pacienții nu vor mai fi obligați să meargă la un medic specialist sau la o unitate spitalicească. Măsura va avea un impact pozitiv, atât asupra calității vieții pacienților români, dar și asupra bugetului, prin degrevarea medicilor specialiști și a unităților spitalicești. Medicina de familie este o verigă esențială în cadrul sistemului de sănătate publică și trebuie să devină principalul senzor al stării generale de sănătate la nivelul societății. Rolul și prestigiul medicului de familie în comunitatea pe care o deservește sunt esențiale pentru nivelul de responsabilitate al cetățenilor cu privire la procesul de evaluare permanentă a stării de sănătate și de prevenire a îmbolnăvirilor. Medicina de familie nu are nevoie de privilegii profesionale sau de stimulente suplimentare, ci de un statut mai bine profilat în cadrul sistemului de sănătate din România. Contractul-cadru cu Casa de asigurări va fi unul ferm, clar și mulțumitor pentru medici. Birocrația și procedurile administrative care aglomerează în mod nejustificat programul de lucru al medicului de familie reduc responsabilitatea acestuia și îl pun în postura unui funcționar care îndeplinește niște sarcini prestabilite. Sistemul de sănătate va transfera în sarcina medicului de familie o mare parte dintre atribuțiile și deciziile care sufocă unitățile medicale din spitale și clinicile de specialitate.

ACCES LA DIAGNOSTIC TIMPURIU, PRIN PROGRAME DE PREVENȚIE, ANALIZE ȘI CONTROALE MEDICALE GRATUITE PE GRUPE DE VÂRSTE

Experiența AUR cu caravana medicală ne-a convins că accesul la un diagnostic cât mai timpuriu, prin crearea unui program de prevenție pentru bolile față de care românii prezintă un risc ridicat (care include un set de analize și controale gratuite, adaptate pe grupe de vârstă) este ceea ce a lipsit în ultimele decenii tuturor românilor. Rata mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile poziționează România pe locul trei, într-un top în care pozițiile fruntașe indică de fapt eșecul prevenției medicale. Este nevoie urgentă de a îmbunătăți promovarea prevenției, a îngrijirii personale și a unui stil de viață sănătos. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare. România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media UE. Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces (INSP). Prevenția primară, screeningul și depistarea precoce, încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a cancerului. Peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet zaharat, precum și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție. România investește cei mai puțin în prevenția bolilor dintre țările Uniunii Europene. În țara noastră se alocă, pentru prevenție, doar 1,7% din cheltuielile totale cu sănătatea, în timp ce media Uniunii Europene este de 3,1%. Practic, Romania investește pentru prevenție, într-un an, doar 18 euro/persoană, foarte departe de media UE (82 euro). Pentru referință, menționăm că la polul opus s-au situat Suedia (165 euro), Germania (148 euro) și Olanda (146 euro). Trecerea în sănătate de la o abordare reactivă la una proactivă, pentru creșterea speranței de viață și a calității vieții este singura variantă viabilă. În România, rata mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile sunt foarte ridicate. Rata mortalității evitabile prin prevenție a fost, cum am arătat, a treia cea mai ridicată din UE în 2018, ceea ce indică necesitatea de a îmbunătăți promovarea sănătății și prevenția bolilor. Principalele cauze ale ratei mortalității evitabile sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool. Rata mortalității prin cauze tratabile este cea mai ridicată din UE și de peste două ori mai mare decât media din țările UE. Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea sistemului de