Program de guvernare AUR 2024

funcție de criteriile stabilite la nivelul Ministerului Sănătății. Într-o perioadă determinată de timp, istoricul profesional al angajatului va evidenția un nivel de performanță profesională, rezultat din suma notelor obținute din interacțiunea cu fiecare pacient. De asemenea, în șase luni va fi adoptat noul cadrul legislativ care va proteja cadrele medicale și pacienții de atitudini abuzive, ale unora față de ceilalți. Pacientul și aparținătorii trebuie respectați, iar personalul medical va răspunde cu dreptul de exercitare a profesiei, pentru aceasta. În același timp, pacientul trebuie să înțeleagă că are obligația să acorde același respect, iar cei care vor agresa verbal și fizic personalul medical vor fi sancționați, pentru ultraj. Personalul medical va purta întreaga răspundere civilă și penală, însă numai pentru faptele săvârșite cu intenția de a face rău pacientului. În rezumat, programul de sănătate al guvernului AUR dispune ca sistemul public de sănătate trebuie să funcționeze pe baza unor proceduri standardizate de evaluare permanentă. Salarizarea personalului și promovarea în schema de personal al unităților medicale trebuie făcute pe baza unui punctaj acordat pe baza unei grile de evaluare. Salarizarea angajaților din sistemul medical trebuie să fie competitivă, față de concurența din statele dezvoltate. Chiar dacă nu este încă posibil să oferim un nivel similar de salarizare, veniturile personalului din sistem trebuie să fie atractive și satisfăcătoare pentru profesioniștii care doresc să urmeze o carieră acasă. Ratingul fiecărui angajat din sistemul public de sănătate trebuie să fie accesibil oricărui cetățean interesat. Redirecționarea pacienților din unități aparținând sistemului public către clinici sau facilități medicale private trebuie înregistrată în sistemul informatic și justificată printr-un raport standard. În cazul unui volum mare de cazuri, autoritățile au datoria de a întreprinde anchete administrative care să clarifice cauzele care au condus la astfel de decizii. Testele de angajare în unitățile medicale și analiza dosarelor profesionale se vor face în centre regionale de resurse umane care aparțin de sistemul național de sănătate. Necesarul de personal al fiecărei unități va fi publicat într-un registru național public și va permite înscrierea oricărui candidat care îndeplinește condițiile specificate. Grila de evaluare și condițiile de angajare în unitățile medicale care aparțin sistemului public sunt standardizate la nivel național. Cerințele specifice pot fi adăugate doar pe baza unor aprobări speciale, în urma unui referat justificativ. Pentru cetățenii care își încheie contract de asigurare cu alte instituții de asigurări se va reduce cota obligatorie dată către CNAS.

PROGRAM NAȚIONAL PENTRU REVITALIZAREA POLICLINICILOR – CÂTE UNA LA 25.000 LOCUITORI

Restabilim rolul policlinicilor și asigurăm decontarea serviciilor medicale furnizate de acestea. Elaborăm un program național de dotare, modernizare și construire de noi policlinici, pe bază de proiecte tip, astfel încât să existe câte o policlinică la 25.000 de români. Revitalizarea rețelei naționale de policlinici și ambulatorii prin creșterea numărului de unități în teritoriu, dotarea la standarde europene și acordarea unor venituri competitive angajaților va oferi o soluție pentru un număr foarte mare de pacienți din teritoriu, care nu au acces la servicii medicale de specialitate. În același timp, sistemul medical ar oferi oportunități atractive de carieră pentru profesioniștii din domeniu. Una dintre principalele ipoteze cu privire la mortalitatea foarte mare in mediul rural, comparativ cu orașul este dotarea foarte slabă a localităților rurale cu elemente vitale de infrastructură sanitară. Din acest punct de vedere, majoritatea componentelor infrastructurii sanitare a cunoscut în ultimii ani o dinamică descendentă alarmantă, accentuând precaritatea condițiilor de viață ale locuitorilor de la sate: practic, toate componentele infrastructurii sanitare, de la unitățile sanitare specifice și până la personalul medical care lucrează aici au valori mult mai scăzute decât în oraș, în ciuda faptului că aproape jumătate din populația României trăiește la sate. Deși în mediul rural trăiește jumătate din populația , doar 22,8% din unitățile sanitare sunt amplasate în sate. În ultimii 10 ani, numărul unităților sanitare din rural a scăzut treptat, anumite categorii dispărând definitiv (de exemplu, policlinicile rurale). În paralel, prin politicile sanitare ale guvernelor s-a încurajat dezvoltarea unităților sanitare publice din orașe, la aceasta adăugându-se o dinamică ascendentă a unităților sanitare private în urban (cabinete medicale, farmacii, spitale etc.) Situația policlinicilor rurale este poate cea mai sever afectată dintre toate tipurile de așezăminte sanitare rurale: începând cu 2004, în sate nu mai există nici o policlinică. În același timp, chiar dacă în prezent toate policlinicile din România se găsesc în mediul urban, numărul lor a scăzut spectaculos (cu 60%), astfel că din 592 de policlinici urbane în 1998 mai funcționează doar 236. Ambulatoriul de specialitate va trebui să devină un filtru de rezolvare a cazurilor înainte de a se ajunge la spitalizare, internarea făcându-se doar pentru cazurile care nu pot fi tratate ambulatoriu. Afecțiunile necomplicate și fără riscuri pentru pacienți vor putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate, la un cost mult mai mic decât în internare continuă.