Program de guvernare AUR 2024

de iunie, coaliția PSD-PNL împrumutase, în numele țării, peste 860 de miliarde de lei, adică 45 000 de lei pentru fiecare român. Până la sfârșitul anului, vom avea o datorie cu mult peste 900 de miliarde de lei, adică peste 48 000 de lei pentru fiecare dintre noi. Jumătate din acești bani sunt împrumutați de către guvernarea formată după ale-

gerile din 2020. Cu asta vor rămâne românii, practic, de pe urma ultimilor patru ani scurși de la alegeri: cu o datorie de aproape 5000 de euro pentru fiecare dintre noi. Astfel încât, la finalul acestui an vom avea, fiecare dintre noi, de plătit în numele statului câte aproape 10 000 de euro, dintre care jumătate se datorează nesăbuinței și nepriceperii guvernelor de coaliție PNL-USR și PNL-PSD.

10. Mai țineți minte cei 100 de miliarde de euro fonduri europene

promiși de către guvernarea PNL-USR și apoi PNL-PSD? Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste 55 de miliarde pentru perioada 2021-2027 și 29 de miliarde pentru PNRR. Până astăzi, guvernele Ciucă și Ciolacu au atras, în total, 9,6 miliarde de euro, adică 11,2% și am trecut de jumătatea perioadei în care trebuiau cheltuiți acești bani! Asta este, într-un cuvânt, performanța de care s-a învrednicit această guvernare nedemnă: 11,2% din banii promiși au venit în țară la jumătatea perioadei pentru care ni s-au promis . Cum s-ar spune la școală, nota 1 pentru guvernele PSD-PNL. De fapt, în acești ani, România a contribuit la Uniunea Europeană cu aproape 8 miliarde de euro, adică am câștigat, net, mai puțin de 2 miliarde de euro. România are de primit de la Uniunea Europeană 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și peste 14 miliarde de euro fonduri agricole și pentru dezvoltare rurală. Suntem la jumătatea cadrului financiar multianual și, deocamdată, guvernul PSD-PNL a adus în țară doar 4,3 miliarde de euro. Adică 7,8% din suma totală. Și acești bani reprezintă doar avansuri plătite la început de an, singurii bani care vin de la Bruxelles fără niciun fel de condiții sau de proiecte. Celălalt mare pachet de finanțare de la UE este PNRR, în valoare de 29 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde de euro împrumuturi luate de la UE și 14 miliarde de euro granturi. Prima mare realizare a guvernării coaliției PSD-PNL a fost pierderea a 2,1 miliarde de euro din granturile acordate inițial, ca urmare a revizuirii datelor privind PIB-ul. Toți cei 2,1 miliarde de euro s-au pierdut din partea de granturi, subliniez încă o dată. Din acest pachet, acum, cu doar 2 ani și jumătate înainte de finalul perioadei de valabilitate al planului (anul 2026),

guvernului PSD-PNL i s-au aprobat doar două cereri de plată: prima de 2,56 miliarde euro a fost virată în conturile Băncii Naționale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezintă componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de împrumut și a doua, în iunie 2023, de 2,76 miliarde euro (din care peste 1 miliard de euro împrumuturi), după deducerea prefinanțării și suspendarea plății în valoare de 53,36 milioane euro, aferentă neîndeplinirii a două jaloane (129 și 133). Adică în total 5,32 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sunt împrumuturi. Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene la 15 decembrie 2023 și încă nu este aprobată și plătită, deoarece guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele.

11. România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. De altfel, nicio țară europeană nu mai are o pondere atât de mare a energiei spot în ansamblul pieței naționale, toate statele celelalte având piețele dominate de contracte pe termen lung, cu preț stabil. În cel de-al treilea trimestru, prețul mediu al energiei cu furnizare în ziua următoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, România fiind urmată, în topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/ MWh și Ungaria, 120,9 euro/MWh. Prețurile spot din cele mai mari economii ale Uniunii (Germania și Franța) au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. În aceeași perioadă, la jumătate și la o aproape o treime din prețul din România România, de altfel, ocupă un loc fruntaș și în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,6 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (cu 100 euro/MWh) și Grecia (cu 94,8 euro/MWh). Vorbind de primele două economii europene, prețurile medii spot din Germania și Franța din acest an au fost de 70, respectiv 48,5 euro/MWh.

12. De altfel, pe semestrul II al anului 2023, România are al treilea cel mai mare preț la electricitate pentru consumatorii casnici (PPS) din Uniunea Europeană, după Cehia și Germania!