Program de guvernare AUR 2024

• Repararea și construirea rețelei de drumuri și șosele, care să asigure pe sub ele sau pe deasupra lor, acolo unde terenul o permite, circulația animalelor sălbatice atât pentru siguranța șoferilor, cât și a lor. Incidența accidentelor auto prin coliziune cu animale sălbatice crește de la an la an, din nefericire, la noi în Țară.

• Nu se poate vorbi de protejarea civilizației montane românești fără evidențierea bisericilor și mânăstirilor din zonă, care au fost și sunt centrele spirituale ale acestor comunități. Prin urmare se vor face programe de reparare, susținere și conservare a acelor lăcașe de cult care se confruntă cu probleme din cauza distanțelor, izolării și a diverselor lipsuri.

• Continuitatea și stabilitatea civilizației montane nu se poate face fără încurajarea demografiei locale prin sprijinirea tinerelor familii, crearea locurilor de muncă și condițiile pentru creșterea și școlarizarea copiilor. Aceasta este, de fapt, una dintre politicile de bază ale AUR, nu doar în cazul civilizației montane, ci și pe plan național.

Partidul AUR și-a asumat deja că împădurim România! În următorii 10 ani vom planta 1.000.000 de hectare de pădure, în paralel cu măsuri drastice pentru oprirea tăierilor ilegale. Asigurăm distribuirea judicioasă a zonelor împădurite pe toată suprafața României. Fondul forestier al României, care include totalitatea terenurilor acoperite cu vegetație forestieră ocupă aproximativ 7 milioane de hectare, conform datelor ultimului Inventar Forestier Național. Adică un procent de aprox. 29% suprafață împădurită, mai mic decât media UE, de 33%. Principala problemă a acestor suprafețe este aceea că avem o distribuție dezechilibrată pe forme de relief. În zonele de câmpie și luncă avem o medie de sub 10% de acoperire cu păduri. În acest sens, vom veni cu un program de oprire a deșertificării Olteniei. În aceste zone trebuie să se concentreze viziunea asupra împăduririlor în România. Arcul Carpatic este, slavă Domnului, bine împădurit. Pădurile protejează în munți cursurile râurilor și malurile lacurilor de acumulare. Castelul de apă al Carpaților este destul de bine protejat de pădurile din etajul montan și pre-montan. Din motive economice strategice - dezvoltarea durabilă a agriculturii și din rațiuni de protecție a mediului (ameliorarea exceselor climatice de tipul secetelor) promovarea împăduririi terenurilor agricole degradate (neproductive) din zonele de câmpie ar fi o direcție strategică de politică forestieră sănătoasă în România. Concret, propunem execuția unor sisteme de perdele forestiere de protecție cu multiple funcțiuni și amplasamente:

• P rotecția câmpurilor agricole: în Câmpia Română (Bărăgan), Câmpia de Vest (Banat) și Lunca Siretului (Moldova). Totul pleacă de la o concluzie tehnico-economică: sistemul de perdele forestiere corect amplasat ocupă doar 5% din suprafața terenurilor agricole protejate. Dar se obține o creștere a producțiilor agricole vegetale cu 20-25%, care compensează cu mult pierderile cantitative din reducerea suprafețelor agricole, cultivate cu vegetale. Reamintim că în perioada 1938-1958 silvicultorii au creat în Câmpia Română-Bărăgan și Dobrogea un sistem de 10.000 ha de perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole, prin care au protejat toate aceste zone agricole de maximă importanță economică pentru Țară. Din păcate, în anii 1962-1963 acest sistem a fost distrus. Împotriva lui au început să vorbească liderii comuniști (tov. Moghioroș) imediat după moartea lui Marin Drăcea, creatorul sistemului de perdele forestiere de protecție și cel mai prestigios silvicultor al României din toate timpurile. Exemple pozitive: sistemul de perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole din Dobrogea de Sud (Cadrilater), din Republica Bulgaria. Poate fi un bun exemplu pentru România. Stațiunea de cercetări agro-silvice din orașul General Toshevo din Cadrilater are numeroase studii valoroase și actuale, despre multiplele influențe benefice ale perdelelor forestiere de protecție asupra câmpurilor agricole.

• Protecția căilor de comunicații împotriva zăpezilor viscolite.

În prezent toate șoselele din Muntenia-Oltenia și Dobrogea se înzăpezesc iarna din cauză că vântul viscolește zăpada de pe câmp și o aduce pe drumuri. Se cheltuie mult, repetitiv cu deszăpezirile, în loc să se investească durabil în perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații (drumuri și căi ferate). Exemple pozitive: Șoseaua Constanța-Mangalia, bine protejată în mare măsură de perdele forestiere.

• Crearea de perimetre masive de ameliorare a terenurilor degra-

date. Ca exemplu, statul român poate transfera gestiunea unor terenuri agricole inapte pentru agricultură (din mai multe cauze) din gestiunea Agentei Domeniilor Statului (ADS) - categorie agricol - în gestiunea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva (RNP-Romsilva) - categorie forestier. Exemplu pozitiv: doar în județul Constanța, prin hotărâre de guvern în anul 2002 s-a transferat astfel de la ADS la RNP-Romsilva o suprafață de aproximativ 4.500 hectare. În maxim 10 ani s-au împădurit 3000 hectare, din acel total de suprafețe.

• C rearea unor perdele forestiere în zonele metropolitane ale marilor orașe, inclusiv în zona metropolitană București.