Program de guvernare AUR 2024

AUR militează pentru o Uniune Europeană a națiunilor suverane și respinge ideea unui suprastat federal, de genul „Statele Unite ale Europei”, promovată de anumite instituții birocratice și cercuri plutocratice. Constituția României, ca lege fundamentală a statului, trebuie să aibă preeminență în raport cu reglementările europene și cu cele ale altor organizații internaționale, de genul Organizației Mondiale a Sănătății. Ne opunem oricărei încercări de anulare a supremației Constituției României, element de suveranitate fundamental al națiunii române și al României. Ordinea internațională poate avea la bază doar existența statelor naționale suverane care cooperează ca parteneri egali, în interes reciproc. Suveranitatea înseamnă libera manifestare a identității. Suveranitatea se apără politic și se construiește prin cultură. România nu poate fi o țară puternică fără o cultură pe măsură. Iar o cultură este mai puternică, cu cât are valoare mai mare în plan universal. În același timp, universalitatea culturii are ca punct de plecare fondul cultural național – aceasta este premisa politicilor noastre în domeniul culturii. Numai o cultură națională eliberată de prejudecăți ideologice poate aspira la universal. Cultura reprezintă ansamblul modelelor, instrumentelor, prin care o societate construiește răspunsuri la provocările realității la un moment dat. De aici rezultă că tradiția este o componentă importantă a bagajului cultural, ca și răspunsurile „moderne” și modernizatoare. Păstrarea numitorului comun între tradiție și modernitate o numim identitate, și aceasta este un alt obiectiv important al politicilor în domeniul culturii. În prezent, cultura este Cenușăreasa politicii. Analfabetismul cultural, inclusiv la nivelul elitelor este o normă. Ministerul Culturii a fost un deceniu controlat direct de Budapesta, prin intermediul UDMR, formațiune care nu recunoaște un element esențial al identității românești: Marea Unire. În ultimii 10 ani, România a acordat un buget de circa 0,9% în medie, pe an Culturii, în timp ce bugetul Ungariei pentru cultură a crescut de la 1,9% la 3% în același interval. De fapt, din 2018 bugetul Ministerului Culturii a scăzut permanent, de la 0,5% din PIB la 0,39% în 2021, fiind cea mai mică sumă din UE. Ministerul Culturii va fi regândit ca principal apărător și promotor al patrimoniului național, atât în plan intern cât și în plan internațional, cooperând în acest sens cu ICR și MAE. Cu ajutorul editurilor și al altor structuri, Ministerul Culturii își va relua rolul de promotor al culturii pe cele două niveluri: al culturii de masă și al excelenței. Ministerul înțelege că rostul culturii este acela de liant al societății, fără de care nu putem avea stat funcțional și nici identitate personală. Cultura pentru toți, Cultura pentru tineret, atlasele și enciclopediile, atât cele tipărite, cât și cele digitalizate, vor fi direcții de acțiune de bază. La acestea adăugăm popularizarea unor autori, opere și

evenimente axiale: de la Cantemir la Eminescu, de la Pârvan la Nichita Stănescu, de la Epoca Voievodală la perioada interbelică etc. Cercetările arheologice și etnografice vor fi resuscitate, prin programe multianuale și transfrontaliere, așa încât adevărul istoric și sentimentul demnității naționale să devină bază a coeziunii naționale, a strategiei de apărare și politicii externe, inclusiv prin contracararea acțiunilor revizioniste derulate în prezent pe teritoriul românesc și pentru reintegrarea activă a României, în ansamblul culturii universale. Patrimoniul național va fi digitalizat și pus la dispoziția întregii lumi, sub denumirea de „Dacoromanica”. Nu în ultimul rând, Ministerul Culturii, în colaborare cu prefecturile, va opri procesul de destructurare simbolică a spațiului național public și va începe procesul de inventariere, reconstituire conservare și promovare a întregului patrimoniu național, după un program pe termen lung. Vânzarea și retrocedările către interesele iredentiste ale bunurilor de patrimoniu vor înceta și, în colaborare cu Justiția, se vor reconsidera toate actele încheiate până în prezent. Vom iniția un proces legislativ, prin care România nu va mai retroceda sub nicio formă către interese anti-naționale elemente de patrimoniu, iar cele care s-au făcut prin încălcarea Tratatului de pace de la Versailles, a legislației optanților și al Tratatului de pace de la Paris din 1947 vor fi considerate nule de facto, pentru care cei responsabili vor trebui să răspundă. O atenție sporită va fi acordată muzeelor naționale și județene, pentru creșterea gradului lor de cuprindere și protecție a patrimoniului și a facilitării accesului vizitatorilor, modernizarea condițiilor de expunere, așa încât valorile inestimabile ale culturii române și universale să intre mai ușor în conștiința publică. Școlile de artă și casele de cultură pentru copii – care au un rol esențial în educație, vor fi revitalizate, precum și căminele culturale de la țară. La rândul ei, Biserica Ortodoxă Română, împreună cu bisericile surori, are rolul fundamental de structurare sufletească a societății ca și comunitate de destin, cu conștiința tăriei sale sufletești întemeiată dincolo de lucrurile care se văd. Un rol semnificativ în domeniul culturii îl are Ministerul de Externe care, prin componentele de diplomație culturală și de promovare ale bunelor relații cu alte state, legătura cu diaspora și comunitățile istorice, operează direct cu cultura. Pe de altă parte, strategia de promovare a politicii externe este și ea cultură, instrument de gestionare a evenimente internaționale din care România este interesată. Există totodată o componentă importantă turistică a culturii, în sensul că deplasările pe care le facem în afara locuinței presupun contactul cu