Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

În acest sens, investiţiile se vor concentra îndeosebi în acele zone unde caracteristicile topografice, evoluţiile istorice şi economice, au împiedicat o dezvoltare adecvată a infrastructurii de transport. Aceste reţele de drumuri vor contribui, pe termen mediu, la creşterea fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de muncă, a accesibilităţii spre şi în interiorul ţării, determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi evident, crearea de noi oportunităţi de muncă, inclusiv în zonele rurale. 2. Realizarea unui sistem feroviar modern şi durabil în scopul creşterii vitezei de transport; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru finalizarea coridoarelor de transport europene; investiţii pentru facilităţile aferente transportului intermodal rutier şi maritim de călători şi combinat de marfă, ca factori definitorii in strategia de protecţie a mediului si descongestionare a şoselelor; creşterea gradului de siguranţă şi confort în vederea atragerii unui număr suplimentar de călători pe

calea ferată. Având în vedere că transportul feroviar de marfă tinde să îşi crească cota de piaţă prin creşterea gradului de atractivitate şi competitivitate, în special prin comparaţie cu transportul rutier, prin asigurarea unei viteze sporite şi a unor servicii de calitate mai bună, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare urmăreste inter-operabilizarea acesteia de-a lungul Axei Prioritare TEN-T .

3.Investiţii prioritare pentru promovarea aeroporturilor regionale şi asocierea acestora la grupurile aeroportuare mari (Timişoara, Iaşi, Constanţa); îmbunătăţirea infrastructurii, a siguranţei şi securităţii , creşterea calităţii serviciilor, dezvoltarea centrelor logistice, dezvoltarea reţelei de aeroporturi din estul ţării în perspectiva intensificării traficului spre spaţiul ţărilor vecine, stimularea intrării pe piaţă a operatorilor din domeniu şi a autonomiei aeroportuare. Este necesar ca România să beneficieze la rândul său de avantajele pieţei libere, principiul Open Sky, pentru a penetra piaţa internă a UE. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian urmăreste sporirea eficienţei şi atractivităţii pentru călători şi creşterea gradului de utilizare a capacităţilor existente, precum şi conexiuni eficiente cu principalele aeroporturi internaţionale, contribuind astfel la promovarea dezvoltării regionale.Obiectivul major al unei politici de dezvoltare a infrastructurii transportului

aerian, este acela de a se asigura faptul că investiţiile pe termen lung maximizează beneficiile aşteptate de societate într-un mod durabil. Necesitatea construirii de noi capacităţi, poziţia geografică a acestora, trebuie coordonată cu cerinţele pieţii, astfel încât să poată fi asigurată o infrastructură adecvată. Pieţele eficiente oferă semnale precise care impun ca în procesul de luare a deciziilor să fie consultaţi dezvoltatorii din sectorul privat, operatorii de aeroport, companiile aeriene, astfel încât efectul economic şi social să fie unul pozitiv.

4. Modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de transport naval, asigurarea siguranţei traficului, concomitent cu consolidarea porturilor ca centre logistice intermodale : realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre, pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari; promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare, în special a Canalului Bucureşti-Dunăre; dezvoltarea portului Constanţa ca principal punct de legătură al Europei cu Asia şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime; stimularea siguranţei şi eficienţei ambientale a transportului naval; dezvoltarea infrastructurii de transport naval în vederea realizării de terminale specializate; dezvoltarea traficului naval de mărfuri prin reducerea taxelor de navigaţie şi portuare; stimularea preluării de către transportul naval în cât mai mare măsură a traficului rutier si feroviar de mărfuri;

elaborarea unui cadru legislativ atractiv pentru armatori şi operatori pentru a fi înmatriculat sub pavilion român un număr cît mai mare de nave; dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de învăţământ specific pentru pregătirea personalului navigant maritim şi fluvial; reorganizarea instituţiilor din domeniu, în conformitate cu legislaţia europeană; transformarea regiilor autonome în societati pe actiuni in