Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

eficacităţii energetice a patrimoniului imobiliar prin investiţii precedate de audituri energetice; elaborarea unui cod de bune practici privind reducerea emisiilor de carbon şi metan în agricultură, promovarea agriculturii ecologice şi a măsurilor de agro-mediu. Deasemenea, renaturarea Deltei şi a luncii Dunării constituie o prioritate strategică pentru România. 5. Protejarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică, în scopul de a păstra patrimoniul genetic şi a putea determina modul în care ecosistemele pot răspunde la modificările cauzate de schimbările climatice şi intervenţia umană (siturile Natura 2000 ocupă 17,8% din teritoriul ţării). Insistăm pentru punerea în funcţiune a Agenţiei naţionale de arii protejate pe baza Natura 2000, finalizarea cadastrului pentru toate ariile protejate şi a bazei de date privind speciile şi habitatele de interes comunitar. Pentru România, păstrarea compoziţiei şi structurii ecologice semnifică nu numai

posibilitatea de utilizare cu randament ridicat a potenţialului bio-productiv dar şi garanţii cu privire la sănătatea publică. Trebuie create instrumentele financiare pentru acordarea de compensaţii proprietarilor care deţin suprafeţe aferente siturilor naturale. Gestionarea durabilă a fondului forestier al României, initierea şi demararea Programului Naţional de Împăduriri şi a Sistemului Naţional de Perdele Forestiere de Protecţie în România, creşterea suprafeţei împădurite cu cel puţin 2,5% din suprafaţa României.

6. Creşterea gradului de prelucrare a deşeurilor şi folosirea acestora ca resursă energetică. Prioritatea reducerii impactului negativ al deşeurilor (mai ales al celor greu degradabile) implică investiţii urgente în sisteme de colectare selectivă, selecţia primară şi secundară, utilizarea de noi materiale pentru ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile, dezvoltarea industriei de reciclare, reducerea volumului reziduurilor din depozitele controlate prin noi tehnologii de tratare, soluţionarea problemei deşeurilor la nivel rural (doar 49% din populaţia României beneficiază de servicii de salubritate), continuarea şi intensificarea acţiunilor (informare, educare, conştientizare, stimulare) pentru atingerea obiectivului de colectare a cel putin 4 kg deşeuri electrice şi electronice, continuarea acţiunilor de valorificare şi reciclare a vehiculelor uzate şi scoase din uz, promovarea unor măsuri de reciclare a deşeurilor la nivelul utilizatorului, pentru reducerea impactului acestora

asupra mediului.

7. Promovarea unui sistem integrat de management al mediului, în scopul controlului permanent al calităţii aerului, apei şi solului (inclusiv pentru zona transfrontalieră) precum şi corelarea acestui sistem cu instrumentele de intervenţie în caz de calamitate conform hărţilor de risc prin implementarea de sisteme integrate de măsurare şi monitorizare a factorilor de mediu (comandă control şi avertizare –

SIMMCCA);

8. Introducerea în programele de dezvoltare economico-socială a obiectivelor conţinute în Strategia de dezvoltare durabilă a Românei (SDDR), în care sunt conţinute cele şapte domenii prioritare şi cele două domenii trans-sectoriale: schimbările climatice şi energia curată, transportul durabil, producţia şi consumul durabil, conservarea şi gestionarea resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea sociala, demografia şi migraţia, sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile, respectiv educaţia şi formarea profesională şi cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea. SDDR poate fi considerat drept un document de orientare a dezvoltării economice al UE în care sunt conţinute nu doar obiective ci şi tendinţe ale evoluţiei politicilor comunitare; asigurarea coeziunii teritoriale prin planificarea spaţială în care trebuie considerate efectele consolidării polilor de dezvoltare.

Coordonarea SDDR cu Planul Naţional de Mediu (Master Plan) şi Planului de