Programe de guvernare

Document original

Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

Cuprinsul documentului
  1. CUPRINS
  2. PREAMBUL
  3. 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
  4. 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
  5. 3. ENERGIA
  6. 4. ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ ŞI LOCALĂ
  7. 5. JUSTIŢIA
  8. 6. EDUCAŢIA
  9. 7. SĂNĂTATEA
  10. 8. SISTEMUL DE PENSII
  11. 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
  12. 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
  13. 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
  14. 12. MEDIUL
  15. 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
  16. 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE
  17. 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
  18. ANOFM);
  19. 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
  20. 3. ENERGIA
  21. 4. ADMINISTRAŢIA ŞI AFACERILE INTERNE
  22. 5. JUSTIŢIA
  23. 6. EDUCAŢIA
  24. 7. SĂNĂTATEA
  25. 8. SISTEMUL DE PENSII
  26. 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
  27. 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
  28. 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
  29. 12. MEDIUL
  30. SIMMCCA);
  31. 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
  32. 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE

4. ADMINISTRAŢIA ŞI AFACERILE INTERNE

4.1. Administraţia centrală şi locală

Modul de organizare si functionare, de la nivelul sau cel mai înalt – Guvernul – şi până la ultima verigă a administraţiei publice locale, nu mai răspunde necesităţilor societăţii româneşti, stare de fapt ce conduce, de cele mai multe ori, la imposibilitatea asigurării funcţiilor ce definesc autoritatea publică: aplicarea corectă a legii, pe de o parte, iar pe de altă parte prestarea serviciilor publice către cetăţeni.

Pentru îndeplinirea celor două atribute esenţiale, administraţia publică trebuie să se afle într-un permanent proces de modernizare, care implică nu doar un set minimal de obiective formulate în scopul descentralizării şi perfecţionării resursei umane sau al procedurilor, ci o transformare majoră dintr-o structură orientată spre sine într-una orientată spre interesul cetăţeanului.

PNL consideră că principiile reformării administraţiei publice sunt: principiul legalităţii, principiul separaţiei puterilor, principiul răspunderii individuale, principiul eficienţei si economicităţii precum şi, nu în ultimul rând, principiul continuităţii procesului de reforma. PNL îşi exprimă punctul de vedere că aceste principii au valoare numai dacă se regăsesc în integralitatea lor şi simultan în toate acţiunile decidenţilor de la toate nivelele, inclusiv cel politic. Totodată PNL este adeptul stabilirii limitelor pentru numirile politice în administraţie plecând de la două priorităţi determinante în funcţionarea societăţii: satisfacerea interesului public şi nevoia implementării politicilor publice aparţinând majorităţii politice exprimate prin vot.

PNL consideră că obiectivele generale pentru reformarea administraţiei publice din România sunt:

Reforma instituţională la nivel central şi local în scopul fundamentării procesului de descentralizare şi realizarea unei reforme administrativ-teritoriale;

Reforma reglementărilor în scopul raţionalizării şi simplificării acestora;

Creşterea performanţelor corpului funcţionarilor publici în scopul consacrării statutului acestei bresle;

În ceea ce priveşte reforma instituţională la nivel central şi local, descentralizarea şi reforma administrativ-teritorială, PNL apreciază că punctul de pornire este inevitabil legat de reducerea considerabilă a dimensiunilor statului, care trebuie să devină suplu şi eficient. De aceea sunt necesare:

1. Redimensionarea Guvernului care să răspundă necesităţii unui proces decizional rapid şi fundamentat. Structura sa organizatorică se va crea în funcţie de priorităţile perioadei de guvernare, iar numărul de portofolii va fi redus la domeniile în care politicile publice vor avea relevanţă bugetară sau decizională semnificativă. Conducerea va fi asigurată de către un prim ministru secondat de un viceprim- ministru, care se va ocupa şi de relaţia cu Parlamentul; 2. Diminuarea semnificativă a agenţiilor şi autorităţilor aflate în subordinea sau