Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

coordonarea Guvernului şi a ministerelor în scopul creşterii transparenţei decizionale şi bugetare. Reducerea numărului de agenţii trebuie să se facă urmărind, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (de autorizare, de reglementare, de control etc.) iar pe de altă parte respectând principiul autonomiei funcţionale sau independenţei şi evitarea conflictului de interese. Un accent deosebit se acordă reformei structurilor de control şi inspecţie fiscală (inspecţie fiscală, gardă financiară, anti-fraudă şi supraveghere vamală), care trebuie să elimine neajunsuri precum suprapunerile în verificarea contribuabililor ;

În ceea ce priveşte descentralizarea administrativă şi financiară, PNL consideră că acest proces rămâne unul dintre pilonii reformei administraţiei.

El va fi realizat numai prin delegarea de competenţe cumulat cu alocarea resurselor financiare adecvate, astfel încât să poată asigura întreaga paletă de servicii publice pentru comunităţile locale, să rezolve probleme financiare specifice sistemelor de sănătate, educaţie, asigurări sociale, poliţie, infrastructură, agricultură şi dezvoltare rurală în contextul regândirii funcţionării întregului sistem administrativ.

Descentralizarea făcută diferenţiat, funcţie de capacitatea administrativă, trebuie să conducă la creşterea responsabilităţii autorităţilor în faţa comunităţilor locale pe care le reprezintă, în contextul apărării interesului public şi aplicării politicilor publice.

Pe componenta decizională şi financiară descentralizarea trebuie fundamentată in baza unui audit de sistem. Este obligatoriu ca procesul de transfer treptat al deciziei de la nivel central la nivel local, să fie concomitent cu transferul fondurilor necesare susţinerii acestui proces. Scopul descentralizarii bugetare este de a transforma autoritatea centrală în instituţie de reglementare şi control pe domeniul său de activitate, iar restul atribuţiilor vor fi transferate către autorităţile locale, judeţene şi regionale, după caz.

Cele două mari verticale pe care PNL le consideră prioritare pentru a obţine rezultatele scontate sunt transferul complet şi definitiv de atribuţii către administraţiile locale şi schimbarea filozofiei bugetare în domeniul redistribuirii sumelor provenite din taxele şi impozitele locale.

3. Transferul definitiv al atribuţiilor de la nivel central către autorităţile administraţiei publice locale astfel încât să se realizeze:

• - demararea descentralizării în principalele domenii vizate: învăţământ,

sănătate, poliţie, infrastructură, agricultură si dezvoltare rurală;

• - aplicarea asocierii între unităţile administrativ teritoriale în vederea punerii în

practică a politicilor publice în condiţii de eficienţă şi eficacitate. O soluţie particularǎ în acest caz ar fi crearea de zone metropolitane, prin asocierea municipiilor sau oraşelor cu comunele periurbane. Asocierea reprezintă una dintre soluţiile de accesare a fondurilor comunitare datorită scăderii riscului financiar;

4. Schimbarea filozofiei bugetare astfel încât un procent semnificativ din veniturile estimate, ce urmează a fi colectate în decursul unui an să rămână la nivel regional şi local pentru finanţarea atribuţiilor transferate de la nivel central.

Una dintre cele mai mari provocări pentru România o reprezintă punerea în operă a reformei administrativ-teritoriale care să răspundă necesităţilor actuale în direcţia dezvoltării României ca stat membru al Uniunii Europene.