Programe de guvernare

Document original

Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

Cuprinsul documentului
  1. CUPRINS
  2. PREAMBUL
  3. 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
  4. 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
  5. 3. ENERGIA
  6. 4. ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ ŞI LOCALĂ
  7. 5. JUSTIŢIA
  8. 6. EDUCAŢIA
  9. 7. SĂNĂTATEA
  10. 8. SISTEMUL DE PENSII
  11. 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
  12. 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
  13. 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
  14. 12. MEDIUL
  15. 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
  16. 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE
  17. 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
  18. ANOFM);
  19. 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
  20. 3. ENERGIA
  21. 4. ADMINISTRAŢIA ŞI AFACERILE INTERNE
  22. 5. JUSTIŢIA
  23. 6. EDUCAŢIA
  24. 7. SĂNĂTATEA
  25. 8. SISTEMUL DE PENSII
  26. 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
  27. 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
  28. 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
  29. 12. MEDIUL
  30. SIMMCCA);
  31. 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
  32. 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE

coordonarea Guvernului şi a ministerelor în scopul creşterii transparenţei decizionale şi bugetare. Reducerea numărului de agenţii trebuie să se facă urmărind, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (de autorizare, de reglementare, de control etc.) iar pe de altă parte respectând principiul autonomiei funcţionale sau independenţei şi evitarea conflictului de interese. Un accent deosebit se acordă reformei structurilor de control şi inspecţie fiscală (inspecţie fiscală, gardă financiară, anti-fraudă şi supraveghere vamală), care trebuie să elimine neajunsuri precum suprapunerile în verificarea contribuabililor ;

În ceea ce priveşte descentralizarea administrativă şi financiară, PNL consideră că acest proces rămâne unul dintre pilonii reformei administraţiei.

El va fi realizat numai prin delegarea de competenţe cumulat cu alocarea resurselor financiare adecvate, astfel încât să poată asigura întreaga paletă de servicii publice pentru comunităţile locale, să rezolve probleme financiare specifice sistemelor de sănătate, educaţie, asigurări sociale, poliţie, infrastructură, agricultură şi dezvoltare rurală în contextul regândirii funcţionării întregului sistem administrativ.

Descentralizarea făcută diferenţiat, funcţie de capacitatea administrativă, trebuie să conducă la creşterea responsabilităţii autorităţilor în faţa comunităţilor locale pe care le reprezintă, în contextul apărării interesului public şi aplicării politicilor publice.

Pe componenta decizională şi financiară descentralizarea trebuie fundamentată in baza unui audit de sistem. Este obligatoriu ca procesul de transfer treptat al deciziei de la nivel central la nivel local, să fie concomitent cu transferul fondurilor necesare susţinerii acestui proces. Scopul descentralizarii bugetare este de a transforma autoritatea centrală în instituţie de reglementare şi control pe domeniul său de activitate, iar restul atribuţiilor vor fi transferate către autorităţile locale, judeţene şi regionale, după caz.

Cele două mari verticale pe care PNL le consideră prioritare pentru a obţine rezultatele scontate sunt transferul complet şi definitiv de atribuţii către administraţiile locale şi schimbarea filozofiei bugetare în domeniul redistribuirii sumelor provenite din taxele şi impozitele locale.

3. Transferul definitiv al atribuţiilor de la nivel central către autorităţile administraţiei publice locale astfel încât să se realizeze:

  • - demararea descentralizării în principalele domenii vizate: învăţământ,

sănătate, poliţie, infrastructură, agricultură si dezvoltare rurală;

  • - aplicarea asocierii între unităţile administrativ teritoriale în vederea punerii în

practică a politicilor publice în condiţii de eficienţă şi eficacitate. O soluţie particularǎ în acest caz ar fi crearea de zone metropolitane, prin asocierea municipiilor sau oraşelor cu comunele periurbane. Asocierea reprezintă una dintre soluţiile de accesare a fondurilor comunitare datorită scăderii riscului financiar;

4. Schimbarea filozofiei bugetare astfel încât un procent semnificativ din veniturile estimate, ce urmează a fi colectate în decursul unui an să rămână la nivel regional şi local pentru finanţarea atribuţiilor transferate de la nivel central.

Una dintre cele mai mari provocări pentru România o reprezintă punerea în operă a reformei administrativ-teritoriale care să răspundă necesităţilor actuale în direcţia dezvoltării României ca stat membru al Uniunii Europene.