Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

• Identificarea unei poziții pentru noua gară de metrou, de preferabil lângă noua autogară.

Aeroportul Internațional București Băneasa — Aurel Vlaicu:

Se va avea în vedere modernizarea prin finalizarea investițiilor la aerogară, precum și a platformei de parcare a aeronavelor, dar și transformarea sa într-un aeroport cu zboruri private, VIP sau utilitare, devenind astfel un aeroport mult mai facil anumitor categorii de pasageri. Pregătirea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea pistei de decolare/aterizare, creșterea PCN-ului la 85 și asigurarea compatibilității noilor investiții cu celelalte suprafețe de mișcare sunt de asemenea importante.

Aeroportul „Traian Vuia” Timișoara — va trebui readus prin investiții de extindere a terminalului cu o suprafață de 20.000— 30.000 mp, precum și modernizarea pistei de decolare/aterizare crescându-i PCN-ul la 85, ajungând a fi unul dintre cele mai importante aeroporturi din vestul României.

Pentru Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” Constanța se va avea în vedere readucerea sa în prim-plan european și mondial, prin atragerea de curse de linie, precum și unui număr mare de curse charter pe perioada estivală. De asemenea, atragerea de investiții în calea de rulare (pistă), una dintre cele mai lungi din România, prin absorbție de fonduri europene, având în vedere că Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” este un punct strategic al NATO. Sprijinul public pentru dezvoltarea aeroporturilor va fi corelat cu regulile de ajutor de stat.

7. Transportul naval

Asigurarea unui trafic în deplină siguranță și securitate prin modernizarea căilor navigabile de-a lungul întregului curs al Dunării prin realizarea de lucrări de dragaj, de inițiere în construcții hidrotehnice speciale în vederea creșterii unui număr mai mare de zile de navigație pe Dunăre.

Fluviul Dunărea este o cale de navigație naturală ce prezintă probleme periodice privind variabilitatea adâncimilor și a lățimilor șenalului navigabil. Acestea conduc la întârzieri privind timpii de călătorie ce afectează actuala navigație.

Propunerile sunt de a ne concentra pe investiții care urmăresc cursul navigabilității pe Dunăre de-a lungul întregului an și investiții moderne prin facilități în porturile care au un viitor pe termen lung:

• Promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare.

• Realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilității pe Dunăre în condiții de siguranță, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunăre—Marea Neagră și Poarta Albă—Midia Năvodari.

• Modernizare ecluze faza 2: Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Galerii ape mari Ovidiu și Năvodari și stații de pompare (116,08mil. Euro, FEN+BS). Perioadă: 2017—2021.

• Îmbunătățirea siguranței traficului naval prin achiziționarea de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice.

• Îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre prin sisteme de colectare a apelor.

• Realizarea lucrărilor de predragrare și construcții hidrotehnice speciale în vederea creșterii numărului de zile de navigație pe Dunăre.

• Reabilitarea de cheiuri maritime și fluviale.

Portul Constanța este cotat ca cel mai mare port maritim din România, bine dezvoltat și care oferă foarte multe facilități. Portul Constanța are capacitatea de a fi extins către Europa cu condiția unei dezvoltări a conexiunilor cu transportul feroviar, precum și cu cel rutier, dar și de a îmbunătăți condițiile de navigație pe Dunăre. În ultimii ani, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime — S.A. Constanța a finalizat și implementat mai multe proiecte de infrastructură, exemple fiind: reabilitarea digurilor, noul terminal pentru containere de pe molul

II S, terminalul de barje, precum și alte proiecte finanțate de structurile internaționale, precum BEI, BJCI, BERD și cofinanțate de la bugetul de stat din resursele companiei.

Una dintre problemele acute ale Portului Constanța este recâștigarea cotei de piață a mărfurilor containerizate prin facilități portuare, precum și reînnoirea infrastructurii învechite care este neoportună pentru operarea fluxurilor de mărfuri. Ca soluții identificăm construirea de noi moluri, dar și dezvoltarea în partea de sud a portului a unui terminal de containere, având avantajul de adâncimi mari în dane. Astăzi, ca grad de containerizare, România se clasează la 4%, un nivel foarte scăzut, dar cu un potențial de creștere de aproximativ 12%. Ca investiții pe termen scurt sunt: adâncirea bazinelor portuare, noi rețele de utilități, reabilitarea și modernizarea cheiurilor, precum și infrastructura rutieră și feroviară. În ceea ce privește investițiile pe termen mediu și lung, propunem:

• Dezvoltarea portului Constanța ca port regional strategic și includerea sa în rețeaua de autostrăzi maritime.

• Portul Constanța trebuie să devină una din cele mai importante porți de intrare—ieșire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat și mărirea capacității portuare cu minimum 50%.

• Modernizarea infrastructurii portuare prin creșterea adâncimii șenalelor, precum și a bazinelor, crescând siguranța navigației în portul Constanța.

• Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare prin preluarea de ape pluviale, făcând stabilizarea zonei adiacente.

• Realizarea unui pod rutier peste canalul de legătură dintre zona fluvio-maritimă și racorduri de drumuri interioare și exterioare Portului Constanța.

• Realizarea de terminale pentru barje în Portul Constanța Sud, precum și a unor platforme de staționare.

• Reabilitarea și modernizarea cheiurilor, precum și a unui terminal nou de mărfuri și pasageri.

• Modernizarea și extinderea capacității de operare a porturilor Basarabi, Medgidia, Ovidiu.

• Lucrări de modernizare a infrastructurii portuare în portul Mangalia.

• Atragerea de fonduri europene pentru îmbunătățirea traficului naval prin achiziționarea de nave tehnice dotate cu echipamente specifice.

• Mărirea capacității liniei de cale ferată între Agigea Ecluză— Portul Constanța Sud și sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză.

• Dezvoltarea Molului III/Realizarea unui terminal RO-RO și pentru autoturisme în Portul Constanța Sud—Agigea (molul 3S) — etapa 1 A (S3) și Mol 3S și 4S — lucrări de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în Portul Constanța Sud (47,32 mil. Euro, FEN+BS). Perioada: 2018—2021.

• Realizarea unui terminal modern de pasageri pentru navele de croazieră care opresc în Portul Constanța.

• Realizarea unor terminale containere pe insule artificiale.

Portul Tulcea:Construirea unui terminal cargo general prin modernizarea infrastructurii, precum și construirea unor dane dedicate transportului de cereale pe apă; transformarea terminalului în unul cu capacitate de a opera va crește potențialul de dezvoltare a Portului Tulcea, dar și al întregii zone. O altă problemă a portului ce constituie un nod de legătură între toate localitățile izolate din Deltă cu rețeaua de transport terestră, rutieră și feroviară este aglomerarea excesivă în zona falezei la acostare. Ca soluție este îmbunătățirea tuturor acestor servicii de transport naval de pasageri dintre acele zone izolate ale Deltei Dunării prin creșterea facilităților de acostare și a serviciilor portuare.

Portul Galați: Construirea unui nou terminal trimodal, modernizarea terminalelor pentru mărfurile vrac, reabilitarea de