Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier și diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate) (Exemplu: instalație de producere a varului din piatra provenită din cariera Pârâul Românesc la SC Cuprumin — SA Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiției 5 ani) (Exemplu: realizarea unei instalații de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin — SA Abrud: impact bugetar 25 milioane euro).

• Program privind domeniul Apelor Minerale.Elaborarea Legii Apelor Minerale, în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale și a apelor de izvor (Exemplu: Achiziția de fabrici de îmbuteliere de apă minerală de către Societatea Națională a Apelor Minerale de pe piața internă în vederea creării unui brand național, cu respectarea legislației în vigoare) (Exemplu: Utilizarea surplusului de apă minerală de la sursele administrate de Societatea Națională a Apelor Minerale — SA în cadrul unor programe cu caracter social și de export) [Exemplu: Transferul Complexului Astoria din Snagov de la Ministerul Transporturilor (în administrarea Societății Naționale Feroviare) la ministerul de resort (în administrarea Societății Naționale a Apelor Minerale)].

3. Economie. Comerț și relații internaționale

• Program privind Flexibilizarea sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat,

prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară a obiectivelor și indicatorilor programelor administrate; Instituirea unor norme mai clare și simplificarea accesului la instrumentele aflate în administrarea ministerului de resort; Asigurarea complementarității cu finanțările europene; Eliminarea paralelismelor în competențele de susținere a exportului) (Exemplu: eficientizarea Portalului de Comerț Exterior în vederea transformării acestuia în instrument de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă, diseminării de informații de piață și oportunități) (Exemplu: măsuri privind internaționalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri și misiuni economice, cunoașterea piețelor; adaptarea afacerilor la noile piețe de desfacere) (Exemplu: dezvoltarea consultării și colaborării cu camerele de comerț și partenerii sociali, în vederea cunoașterii, promovării și susținerii unitare a ofertei de export a României și crearea mecanismelor adecvate de atragere a investițiilor).

4. Economie. Protecția consumatorilor

• Program privind dezvoltarea și consolidarea drepturilor

consumatorilor. [Exemplu: îmbunătățirea accesului la măsuri reparatorii simple, eficiente, rapide și necostisitoare, inclusiv prin soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) ori soluționarea on-line a litigiilor (SOL)].

• Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare și evaluare a gradului de satisfacție a

consumatorilor. (Exemplu: furnizarea de informații on-line cu privire la măsurile de protecție a consumatorilor și drepturile acestora, utilizarea unor produse și servicii care le pot afecta viața, securitatea, sănătatea sau interesele economice).

• Program privind Reorganizarea Larex, în vederea dezvoltării acesteia ca organism neutru, de referință în efectuarea de certificări ale produselor fabricate în țară sau importate. (Impact bugetar: 10 milioane RON pentru perioada 2017—2020)

• Program privind stimularea constituirii/funcționării adecvate a centrelor de consultanță și informare a

consumatorilor. (Impact bugetar: 4 milioane RON pentru perioada 2017—2020)

CAPITOLUL FONDURI EUROPENE

Datorită eforturilor Guvernului PSD, România a fost cel de-al 11-lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. Ca urmare a finalizării negocierilor și a semnării acordului, România are un document-cadru care stabilește priorități clare în ceea ce privește investițiile, o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și obiective mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.

Pentru perioada 2014—2023, România are la dispoziție o alocare financiară totală de circa 31 de miliarde de euro din fondurile structurale și de investiții (FESI). Din aceasta sumă, aproximativ 23 de miliarde de euro sunt alocate programelor operaționale finanțate din fonduri structurale, iar 8 miliarde revin Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Având în vedere situația dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene, pentru a ajunge la o rată de 72,5% (92,3 miliarde lei) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31decembrie 2023.

Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective ale utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții. România trebuie să susțină creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, coroborat cu reducerea disparităților regionale.

Fondurile structurale și de investiții reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziția statelor membre pentru consolidarea coeziuni economice, sociale și teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni și evitarea adâncirii diferențelor de dezvoltare.

Pentru implementarea cu succes a investițiilor finanțate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții, este necesar, pe de o parte, alinierea modului și a tipurilor de investiții finanțate din diverse surse de finanțare, precum și utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmărească același obiectiv, și anume susținerea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României.

Mai mult decât atât, exercițiul financiar 2014—2020 presupune utilizarea fondurilor structurale și de investiții în mod coordonat și complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potențeze efectul de creștere a acestor instrumente.

În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată, prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri sub o singură coordonare, și alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naționale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor.

Astfel, coordonarea implementării Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului de Coeziune, Fondului Social European, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin intermediul ministrului delegat pentru fonduri europene, va asigura o abordare unitară în implementarea fondurilor, precum și utilizarea complementară a FESI cu alte surse de finanțare (buget de stat/împrumuturi/alte fonduri nerambursabile), în vederea atingerii obiectivului național de consolidare a creșterii economice și reducere a disparităților naționale.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală și politica maritimă și de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat și aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor și priorităților susținute de Politica de coeziune și Politica Agricola Comună.