Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE 2017—2020
  2. 1. Viziunea
  3. 2. Programul de politici publice pentru perioada 2017—2020
  4. Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget
  5. Simplificare
  6. Deschidere
  7. Transparență
  8. Stabilitate
  9. Predictibilitate
  10. Prevenirea
  11. Respect
  12. Profesionalism
  13. Performanță
  14. Încredere
  15. Susținere
  16. SOLIDARITATE
  17. Echitate
  18. Încurajare
  19. Competență
  20. Valorile și etichetele graficului original
  21. CAPITOLUL ECONOMIE. POLITICI INDUSTRIALE. POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE NEENERGETICE. COMERȚ ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE. PROTECȚIA CONSUMATORULUI
  22. MĂSURI
  23. 1. Economie. Politici industriale
  24. Constituirea unui fond suveran de investiții în vederea administrării și valorificării eficiente a participațiilor
  25. 2. Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice
  26. 3. Economie. Comerț și relații internaționale
  27. 4. Economie. Protecția consumatorilor
  28. CAPITOLUL FONDURI EUROPENE
  29. MĂSURI
  30. România crește sănătos!
  31. Alte obiective promovate în domeniul sănătății
  32. România construiește!
  33. România crește inteligent!
  34. E - guvernare: 2023
  35. E - Educație: 2023
  36. E-Sănătate: 2023
  37. E-Cultură: 2023
  38. Creșterea gradului de utilizare a internetului în România
  39. România angajează!
  40. România crește verde!
  41. Sectorul apă:
  42. Sectorul deșeuri:
  43. Decontaminare și ecologizare:
  44. Prevenirea riscului la inundații și lărgirea plajelor:
  45. România mai aproape de Europa!
  46. CAPITOLUL TURISM
  47. MĂSURI
  48. 1. Guvernul susține înființarea unui Centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forței de muncă în domeniul turismului.
  49. 2. Guvernul susține promovarea României ca destinație turistică în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare ale țării noastre, ale Uniunii Europene și ale tendințelor mondiale în domeniu.
  50. 3. Guvernul susține reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole).
  51. 4. Guvernul susține dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de utilități publice în zonele turistice existente și în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic.
  52. 5. Guvernul susține Programul „Primul Centru de Agrement”.
  53. 6. Inventarierea și evaluarea investițiilor nefinalizate din fonduri europene și guvernamentale; asigurarea fondurilor pentru finalizarea investițiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivă.
  54. 7. Pentru turismul verde, stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate și celelalte resurse naționale: munți, păduri, ape și zonele neafectate de „epoca modernizării” — zonele tradiționale și culturale din satele românești.
  55. 8. Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecție a Rezervației Biosferei
  56. 9. Continuarea și finalizarea înființării organizațiilor de management al destinațiilor (OMD) în stațiunile turistice și alte localități de interes turistic, pe cele 3 planuri de dezvoltare:
  57. 10. Acordarea unui tichet de vacanță pentru angajații din sistemul public
  58. 11. Constituirea unor instrumente în turism care să permită asigurarea contravalorii serviciilor contractate de turiști cu agențiile de turism
  59. MĂSURI cu impact local sau sectorial în vederea susținerii turismului
  60. 12. Asigurarea unei reglementări astfel încât operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor să aibă drept de preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă situată în imediata vecinătate
  61. 13. Asigurarea unei reglementări privind administrarea în parteneriat public-privat de către stat și operatorii economici deținători de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare sau/și de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparțin administrației publice centrale și sunt nefolosite
  62. 14. Adoptarea Legii turismului.
  63. CAPITOLUL POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM
  64. MĂSURI
  65. 1. Înființarea Ministerului Antreprenoriatului și IMM-urilor
  66. 2. Înființarea de agenții regionale de atragere de investiții și promovare a exportului
  67. 3. Adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat cel târziu la 1 octombrie 2017
  68. 4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation
  69. 5. Strategic Invest Romania — Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni
  70. 6. Crearea Programului național de dezvoltare a antreprenoriatului — PNDA
  71. 7. Program pentru sprijinirea internaționalizării
  72. 8. Înființarea liceelor de antreprenoriat
  73. 9. Programul România profesională
  74. 10. Crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro
  75. CAPITOLUL POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE
  76. MĂSURI
  77. 1. Stimularea creării de noi locuri de muncă
  78. 2. Șanse reale pentru tineri
  79. 3. Dialog social și parteneriat
  80. 4. Viață decentă pentru pensionari
  81. 5. Incluziune socială și reducerea sărăciei
  82. 6. Sprijin pentru familii și copii
  83. 7. Servicii sociale de calitate
  84. 8. Respect și demnitate pentru femei
  85. 9. Creșterea natalității
  86. 10. Investiția în copii — investiția în viitor
  87. 11. O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități
  88. CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
  89. MĂSURI
  90. 1. Pachetul social garantat pentru educație
  91. 2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie
  92. 3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități
  93. Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate
  94. 4. Profesori motivați și bine pregătiți
  95. 5. Cadre didactice și cercetători de vârf
  96. 6. Cetățeni activi pe piața muncii
  97. 7. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării
  98. 8. Creșterea participării la educație de calitate, de la creșă, până la absolvirea unei forme de învățământ care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar
  99. 9. Acces egal la învățământ de calitate și incluziv la nivel preuniversitar
  100. 10. Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească — un drept pentru orice român
  101. 11. Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia
  102. 12. Întărirea prestigiului internațional al universităților românești
  103. 13. Excelența în educație
  104. 14. Învățarea pe tot parcursul vieții
  105. 15. Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora
  106. CAPITOLUL CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
  107. 1. Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României
  108. 2. Cercetarea în slujba societății și economiei
  109. 3. Cercetare de excelență, la nivel european și internațional
  110. 4. Inovarea și transferul tehnologic
  111. 5. Creșterea vizibilității activităților științifice
  112. CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII
  113. 1. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  114. MĂSURI
  115. 1. Construcția, cu finanțare din FSDI:
  116. 2. Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea (având
  117. 3. Dotarea fiecărui spital județean cu echipamente de imagistică moderne (cel puțin un CT și RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arși (6—10 paturi)
  118. 4. Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe.
  119. 5. Întărirea programelor de prevenție prin introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente și dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite.
  120. 6. Încurajarea dezvoltării centrelor de excelență și cercetare medicală, de diagnostic și tratament, pe lângă universitățile și facultățile de medicină care vor putea atrage și specialiști care vor să revină în România.
  121. 2. CAPACITATE REDUSĂ DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT
  122. 7. Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau
  123. 8. Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health la nivel național prin fonduri nerambursabile.
  124. 9. Creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătății publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostate, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice prin fonduri nerambursabile.
  125. 10. Creșterea capacității de screening preconcepțional și prenatal prin fonduri nerambursabile
  126. 11. Creșterea capacității de screening neonatal pentru depistarea malformațiilor congenitale, riscului genetic, erorilor înnăscute de metabolism, deficiențelor senzoriale și fibrozei chistice: screening puls oximetrie, screening genetică, fibroză chistică prin fonduri nerambursabile.
  127. 12. Creșterea capacității de screening a bolilor infecțioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză, prin fonduri nerambursabile.
  128. 13. Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5—9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare
  129. 3. MEDICAMENTE
  130. 14. Reducerea cu minim 35% a prețului medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul și au înregistrate medicamente generice
  131. 15. Program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa. De asemenea, până la 1 august 2017, vom majora pragul pentru medicamente compensate de la 700 la 900 lei aplicat la toate veniturile
  132. 16. Introducerea contractelor pentru programele naționale de tip cost — volum — rezultat (cel mai mic cost — acces egal pentru toți pacienții — plata în funcție de rezultatele terapeutice și/sau îmbunătățirea calității vieții)
  133. 17. Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, conform OMS
  134. 18. Elaborarea și actualizarea periodică a Catalogului Național al Medicamentelor (care există acum) în vederea asigurării predictibilității pentru pacient și producător
  135. 19. Elaborarea Catalogului Național al Dispozitivelor Medicale și al Materialelor Sanitare (nu există acum), inclusiv cele de ultimă generație, pe specialități/afecțiuni, și a prețurilor maximale, pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, după modelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană
  136. 20. Introducerea finanțării programului „Inovație în sănătate” prin punerea la dispoziția pacienților a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficiență ridicată și tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populației și asigurarea tratamentelor pacienților cu boli rare, în vederea creșterii speranței de viață și a îmbunătățirii calității vieții acestora
  137. 21. Reglementarea prin lege și controlul suplimentelor alimentare
  138. 22. Repornirea și dezvoltarea activității Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenței în domeniul producției vaccinurilor și nu numai și promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic național și regional
  139. 23. Asigurarea pieței cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui
  140. 24. Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituție cu atribuții de import și distribuție a medicamentelor și în vederea asigurării continuității aprovizionării și desfacerii acestora către populație
  141. 4. RESURSA UMANĂ DE SPECIALITATE
  142. 25. 0% impozit pe venit pentru medici
  143. 26. Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderență pentru acele specialități care înregistrează un deficit
  144. 27. Reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obținerea calificărilor de specialist
  145. 28. Asigurarea unor condiții mai bune în vederea înființării de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetățeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale
  146. 29. Coordonarea activităților de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiile și Ordinele Profesionale din sănătate și instituțiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesioniști
  147. 5. MAI MULȚI BANI PENTRU PROGRAMELE NAȚIONALE DE SĂNĂTATE
  148. 30. Dezvoltarea programelor naționale și continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015—2016
  149. 31. Introducerea unor programe noi, cum ar fi, spre exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari și risc crescut)
  150. 32. Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare: spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de „granițe”
  151. 33. Debirocratizarea accesului la tratament al pacienților din programele naționale, înțelegând prin aceasta, accesul pacienților la tratamentul adecvat la momentul diagnosticării. Reducerea timpului se va realiza prin desființarea comisiilor și posibilitatea medicului terapeut de a-și alege cea mai bună variantă de tratament pentru pacientul său
  152. 6. CADRUL INSTITUȚIONAL
  153. CAPITOLUL ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE
  154. MĂSURI
  155. 1. Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural — 10 S (zece servicii)
  156. 2. Finanțarea autorităților locale
  157. 3. Modificări legislative pentru administrația centrală
  158. 4. Modificări legislative pentru instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
  159. 5. Modificări legislative pentru administrația publică locală
  160. 6. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale
  161. 7. Reglementarea serviciilor publice
  162. 8. Statutul funcționarilor publici și regimul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică
  163. 9. Răspunderea administrativă
  164. CAPITOLUL POLITICI AGRICOLE ȘI DE DEZVOLTARE RURALĂ
  165. MĂSURI
  166. 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură
  167. 2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune
  168. 3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor
  169. 4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat
  170. 5. Program de susținere pentru produse deficitare
  171. 6. Creșterea absorbției fondurilor europene
  172. 7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară
  173. 8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat
  174. 9. Program de înființare a centrelor de colectare și procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală
  175. 10. Program de încurajare a activităților din zona montană
  176. 11. Program național de cercetare-dezvoltare
  177. 12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale
  178. 13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine
  179. 14. Facilități pentru fermierii români
  180. 15. Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol
  181. CAPITOLUL POLITICI DE MEDIU. APELE ȘI PĂDURILE
  182. MĂSURI
  183. 1. Înființarea ministerului apelor și pădurilor
  184. 2. Politica în domeniul gestionării infrastructurii de apă și apă uzată prin creșterea semnificativă a rețelelor de apă curentă și canalizare din mediul urban și rural
  185. 3. Politica în domeniul gestionării deșeurilor
  186. 4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate
  187. 5. Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
  188. 6. Program pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității aerului
  189. 7. Program de prevenire și gestionare a inundațiilor
  190. 8. Program pentru combaterea eroziunii costiere
  191. 9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
  192. CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI
  193. MĂSURI
  194. 1. Asigurarea securității energetice naționale
  195. 2. Realizarea Planului Național de Investiții și cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017—2020
  196. 3. Revitalizarea producției de cărbune
  197. 4. Consolidarea producției de energie nucleară
  198. 5. Mărirea potențialului hidroenergetic
  199. 6. Susținerea strategică a creșterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României
  200. 7. Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie

Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piața românească, pentru a determina expansiunea activității acestora, urmată în mod firesc de creșterea numărului de angajați.

Prin astfel de măsuri țintim atingerea a două obiective prioritare, și anume reducerea șomajului sub 3% până în 2020, dar și întoarcerea acasă a cât mai multor români.

O mare parte din creșterea economică a României în următorii 4 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene.

În niciun an din perioada 2007—2011 și 2016 nu s-a depășit procentul de 2% absorbție fonduri europene.

Singura perioadă în care s-au atras peste 75% din fondurile europene disponibile a fost 2012—2015, când PSD și ALDE au fost la guvernare.

Prin simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile

disponibile pentru perioada 2014—2023. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021—2023.

Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii 4 ani, din fonduri europene.

Aceste sume, împreună cu investițiile din FSDI și cele din Bugetul General Consolidat, vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural-urban, precum și a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.

Vom întări disciplina financiară prin introducerea începând cu 2018 a unor măsuri ce vor duce la diminuarea masivă a sumelor neutilizate azi de către autoritățile și instituțiile statului.

Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcția creșterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie cu peste 1,5 mil., după ce tot noi am reușit ca în perioada 2012— 2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie, de la 8,6 mil la 7,4 mil, adică cu 1,2 mil de persoane.

Valorile și etichetele graficului original

26 rânduri · Pagina 1 din 1
An Valoare înscrisă în grafic Guvern indicat în grafic
1990 -5,6 Guvernele Roman Stolojan
1991 -12,9 Guvernele Roman Stolojan
1992 -8,8 Guvernele Roman Stolojan
1993 +1,5 Guvernul Văcăroiu PSD
1994 +3,9 Guvernul Văcăroiu PSD
1995 +7,1 Guvernul Văcăroiu PSD
1996 +3,9 Guvernul Văcăroiu PSD
1997 -4,8 Guvernele CDR
1998 -2,1 Guvernele CDR
1999 -0,4 Guvernele CDR
2000 +2,4 Guvernul Isărescu
2001 +5,6 Guvernul Năstase PSD
2002 +5,2 Guvernul Năstase PSD
2003 +5,5 Guvernul Năstase PSD
2004 +8,4 Guvernul Năstase PSD
2005 +4,2 Guvernul Tăriceanu
2006 +8,1 Guvernul Tăriceanu
2007 +6,9 Guvernul Tăriceanu
2008 +8,5 Guvernul Tăriceanu
2009 -7,1 Guvernele Boc Ungureanu
2010 -0,8 Guvernele Boc Ungureanu
2011 +1,1 Guvernele Boc Ungureanu
2012 +0,6 Guvernele Boc Ungureanu
2013 +3,5 Guvernul Ponta PSD
2014 +3,0 Guvernul Ponta PSD
2015 +3,8 Guvernul Ponta PSD

Rămânând tot în sfera competenței, aceasta se poate constata și din reușitele în ceea ce privește colectarea mai bună a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015, și anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare va coborî pentru prima dată, după 15 ani, sub 30% din PIB.

Introducerea performanței bazate pe competență se va face și prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar și prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management — dar nu numai — și organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituțiile publice să fie selectate pe bază de proiecte

de management, care apoi să poată fi ușor de urmărit dacă au fost puse în aplicare.

Interoperabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituțiilor statului, până cel târziu la finalul anului 2018, va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni, în general, să se reducă cu cel puțin 90%, față de cel din prezent.

De asemenea, vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate, pentru că „ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici în norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și la o simplificare a acesteia.