Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raționalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcțiilor guvernamentale (administrație centrală și locală); informatizarea accelerată a administrației publice centrale și locale; accelerarea prioritizării investițiilor publice; normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvențiilor acordate companiilor de la bugetul de stat (se va prefera acordarea de subvenții condiționate; toate subvențiile de la buget către companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-și îmbunătăți performanța financiară, cu sancțiuni și restructurări în cazul în care condițiile convenite nu sunt îndeplinite); introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice și companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și companii de stat); optimizarea spațiilor aparținând sectorului public; optimizarea spațiilor de birouri. Acest plan va fi prezentat public până cel târziu la 1 octombrie 2017 și implementarea sa va dura maximum un an de zile, începând cel târziu la 1 ianuarie 2018. În cazul ajustărilor cheltuielilor de personal, având drept criterii standardele de performanță și de cost.

Economii la buget putem obține și din eficiența mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, propunem plafonarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile (-5%/10% anual din partea rămasă după excluderea cheltuielilor cu sistemul sanitar și a utilităților). În acest sens, începând cu 1 ianuarie 2018, nu se vor mai putea face achiziții de medicamente și materiale sanitare decât în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătății. Până la finalul anului 2018 vom extinde acest sistem la toate achizițiile din sănătate, dar și la celelalte ministere.

Introducerea facturării electronice, a caselor de marcat electronice cu raportare on-line și a informării electronice a contribuabililor cel târziu la 1 ianuarie 2019.

În vederea împăcării nevoii de creștere economică cu nevoia consolidării sustenabilității fiscal-bugetare, propunem emiterea de obligațiuni pe termen mediu și lung pentru populație și ulterior pentru alte entități. Începând cu 1.10.2017 vom emite titluri de stat pentru populație, în moneda locală. Perioada va fi cuprinsă între 5 și 20 ani.

Îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță).

În vederea măririi eficienței lucrărilor de investiții publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei „Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice. (Termen 1 ianuarie 2018)

România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituțională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită, precum și un program de reducere a muncii la negru. Creșterea eficacității ANAF în combaterea evaziunii — acțiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităților pentru evaziune și muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorități a unei baze de date on-line cu toți lucrătorii angajați (ID, fotografii) în sectoarele cu incidență mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligați să-și actualizeze informațiile odată cu angajarea/concedierea de personal și să

notifice autoritățile care administrează contribuțiile sociale. (Termen 1 ianuarie 2018).

În plus, intenționăm constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperarea cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi, precum și consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție.

Vom aduce modificări legislației astfel încât până la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ să-și reîntregească capitalul și ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiții. Totodată vom modifica Legea insolvenței cel târziu până la 1 noiembrie 2017 a.î. o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-și respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea nr. 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poată înființa o societate un anumit număr de ani după 2 insolvențe.

Pentru a crește gradul de colectare a taxelor vom împuternici ANAF-ul cu colectarea cât mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, începând cu 1 ianuarie 2018.

Cel târziu la 1 ianuarie 2018 vom înființa o Bancă de Dezvoltare și Investiții. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri etc. precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură. În acest sens, CEC-ul își va extinde rețeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 sa aibă o rețea reprezentativă de filiale la nivel rural.

Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare.

Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografie, construcțiile, industria agroalimentară și agricultura, în cuantum de cel puțin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel puțin 500 mil. euro/anual, începând cu 2017. Prioritate vor avea firmele care angajează personal din zonele cu șomaj mai mare de 5% și cei care angajează cât mai mult personal.

Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite și se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație. Totodată, începând cu 2018, vom implementa procedura depunerii declarațiilor de patrimoniu.

CAPITOLUL ECONOMIE. POLITICI INDUSTRIALE. POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE NEENERGETICE. COMERȚ ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE. PROTECȚIA CONSUMATORULUI

Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creșterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forță de muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie și industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenții condiționate, abordare policentrică și concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de