Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2017—2020
- 1. Viziunea
- 2. Programul de politici publice pentru perioada 2017—2020
- Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget
- Simplificare
- Deschidere
- Transparență
- Stabilitate
- Predictibilitate
- Prevenirea
- Respect
- Profesionalism
- Performanță
- Încredere
- Susținere
- SOLIDARITATE
- Echitate
- Încurajare
- Competență
- Valorile și etichetele graficului original
- CAPITOLUL ECONOMIE. POLITICI INDUSTRIALE. POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE NEENERGETICE. COMERȚ ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE. PROTECȚIA CONSUMATORULUI
- MĂSURI
- 1. Economie. Politici industriale
- Constituirea unui fond suveran de investiții în vederea administrării și valorificării eficiente a participațiilor
- 2. Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice
- 3. Economie. Comerț și relații internaționale
- 4. Economie. Protecția consumatorilor
- CAPITOLUL FONDURI EUROPENE
- MĂSURI
- România crește sănătos!
- Alte obiective promovate în domeniul sănătății
- România construiește!
- România crește inteligent!
- E - guvernare: 2023
- E - Educație: 2023
- E-Sănătate: 2023
- E-Cultură: 2023
- Creșterea gradului de utilizare a internetului în România
- România angajează!
- România crește verde!
- Sectorul apă:
- Sectorul deșeuri:
- Decontaminare și ecologizare:
- Prevenirea riscului la inundații și lărgirea plajelor:
- România mai aproape de Europa!
- CAPITOLUL TURISM
- MĂSURI
- 1. Guvernul susține înființarea unui Centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forței de muncă în domeniul turismului.
- 2. Guvernul susține promovarea României ca destinație turistică în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare ale țării noastre, ale Uniunii Europene și ale tendințelor mondiale în domeniu.
- 3. Guvernul susține reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole).
- 4. Guvernul susține dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de utilități publice în zonele turistice existente și în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic.
- 5. Guvernul susține Programul „Primul Centru de Agrement”.
- 6. Inventarierea și evaluarea investițiilor nefinalizate din fonduri europene și guvernamentale; asigurarea fondurilor pentru finalizarea investițiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivă.
- 7. Pentru turismul verde, stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate și celelalte resurse naționale: munți, păduri, ape și zonele neafectate de „epoca modernizării” — zonele tradiționale și culturale din satele românești.
- 8. Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecție a Rezervației Biosferei
- 9. Continuarea și finalizarea înființării organizațiilor de management al destinațiilor (OMD) în stațiunile turistice și alte localități de interes turistic, pe cele 3 planuri de dezvoltare:
- 10. Acordarea unui tichet de vacanță pentru angajații din sistemul public
- 11. Constituirea unor instrumente în turism care să permită asigurarea contravalorii serviciilor contractate de turiști cu agențiile de turism
- MĂSURI cu impact local sau sectorial în vederea susținerii turismului
- 12. Asigurarea unei reglementări astfel încât operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor să aibă drept de preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă situată în imediata vecinătate
- 13. Asigurarea unei reglementări privind administrarea în parteneriat public-privat de către stat și operatorii economici deținători de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare sau/și de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparțin administrației publice centrale și sunt nefolosite
- 14. Adoptarea Legii turismului.
- CAPITOLUL POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM
- MĂSURI
- 1. Înființarea Ministerului Antreprenoriatului și IMM-urilor
- 2. Înființarea de agenții regionale de atragere de investiții și promovare a exportului
- 3. Adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat cel târziu la 1 octombrie 2017
- 4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation
- 5. Strategic Invest Romania — Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni
- 6. Crearea Programului național de dezvoltare a antreprenoriatului — PNDA
- 7. Program pentru sprijinirea internaționalizării
- 8. Înființarea liceelor de antreprenoriat
- 9. Programul România profesională
- 10. Crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro
- CAPITOLUL POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE
- MĂSURI
- 1. Stimularea creării de noi locuri de muncă
- 2. Șanse reale pentru tineri
- 3. Dialog social și parteneriat
- 4. Viață decentă pentru pensionari
- 5. Incluziune socială și reducerea sărăciei
- 6. Sprijin pentru familii și copii
- 7. Servicii sociale de calitate
- 8. Respect și demnitate pentru femei
- 9. Creșterea natalității
- 10. Investiția în copii — investiția în viitor
- 11. O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități
- CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
- MĂSURI
- 1. Pachetul social garantat pentru educație
- 2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie
- 3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități
- Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate
- 4. Profesori motivați și bine pregătiți
- 5. Cadre didactice și cercetători de vârf
- 6. Cetățeni activi pe piața muncii
- 7. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării
- 8. Creșterea participării la educație de calitate, de la creșă, până la absolvirea unei forme de învățământ care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar
- 9. Acces egal la învățământ de calitate și incluziv la nivel preuniversitar
- 10. Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească — un drept pentru orice român
- 11. Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia
- 12. Întărirea prestigiului internațional al universităților românești
- 13. Excelența în educație
- 14. Învățarea pe tot parcursul vieții
- 15. Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora
- CAPITOLUL CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
- 1. Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României
- 2. Cercetarea în slujba societății și economiei
- 3. Cercetare de excelență, la nivel european și internațional
- 4. Inovarea și transferul tehnologic
- 5. Creșterea vizibilității activităților științifice
- CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII
- 1. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
- MĂSURI
- 1. Construcția, cu finanțare din FSDI:
- 2. Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea (având
- 3. Dotarea fiecărui spital județean cu echipamente de imagistică moderne (cel puțin un CT și RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arși (6—10 paturi)
- 4. Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe.
- 5. Întărirea programelor de prevenție prin introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente și dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite.
- 6. Încurajarea dezvoltării centrelor de excelență și cercetare medicală, de diagnostic și tratament, pe lângă universitățile și facultățile de medicină care vor putea atrage și specialiști care vor să revină în România.
- 2. CAPACITATE REDUSĂ DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT
- 7. Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau
- 8. Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health la nivel național prin fonduri nerambursabile.
- 9. Creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătății publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostate, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice prin fonduri nerambursabile.
- 10. Creșterea capacității de screening preconcepțional și prenatal prin fonduri nerambursabile
- 11. Creșterea capacității de screening neonatal pentru depistarea malformațiilor congenitale, riscului genetic, erorilor înnăscute de metabolism, deficiențelor senzoriale și fibrozei chistice: screening puls oximetrie, screening genetică, fibroză chistică prin fonduri nerambursabile.
- 12. Creșterea capacității de screening a bolilor infecțioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză, prin fonduri nerambursabile.
- 13. Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5—9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare
- 3. MEDICAMENTE
- 14. Reducerea cu minim 35% a prețului medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul și au înregistrate medicamente generice
- 15. Program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa. De asemenea, până la 1 august 2017, vom majora pragul pentru medicamente compensate de la 700 la 900 lei aplicat la toate veniturile
- 16. Introducerea contractelor pentru programele naționale de tip cost — volum — rezultat (cel mai mic cost — acces egal pentru toți pacienții — plata în funcție de rezultatele terapeutice și/sau îmbunătățirea calității vieții)
- 17. Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, conform OMS
- 18. Elaborarea și actualizarea periodică a Catalogului Național al Medicamentelor (care există acum) în vederea asigurării predictibilității pentru pacient și producător
- 19. Elaborarea Catalogului Național al Dispozitivelor Medicale și al Materialelor Sanitare (nu există acum), inclusiv cele de ultimă generație, pe specialități/afecțiuni, și a prețurilor maximale, pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, după modelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană
- 20. Introducerea finanțării programului „Inovație în sănătate” prin punerea la dispoziția pacienților a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficiență ridicată și tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populației și asigurarea tratamentelor pacienților cu boli rare, în vederea creșterii speranței de viață și a îmbunătățirii calității vieții acestora
- 21. Reglementarea prin lege și controlul suplimentelor alimentare
- 22. Repornirea și dezvoltarea activității Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenței în domeniul producției vaccinurilor și nu numai și promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic național și regional
- 23. Asigurarea pieței cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui
- 24. Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituție cu atribuții de import și distribuție a medicamentelor și în vederea asigurării continuității aprovizionării și desfacerii acestora către populație
- 4. RESURSA UMANĂ DE SPECIALITATE
- 25. 0% impozit pe venit pentru medici
- 26. Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderență pentru acele specialități care înregistrează un deficit
- 27. Reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obținerea calificărilor de specialist
- 28. Asigurarea unor condiții mai bune în vederea înființării de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetățeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale
- 29. Coordonarea activităților de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiile și Ordinele Profesionale din sănătate și instituțiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesioniști
- 5. MAI MULȚI BANI PENTRU PROGRAMELE NAȚIONALE DE SĂNĂTATE
- 30. Dezvoltarea programelor naționale și continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015—2016
- 31. Introducerea unor programe noi, cum ar fi, spre exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari și risc crescut)
- 32. Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare: spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de „granițe”
- 33. Debirocratizarea accesului la tratament al pacienților din programele naționale, înțelegând prin aceasta, accesul pacienților la tratamentul adecvat la momentul diagnosticării. Reducerea timpului se va realiza prin desființarea comisiilor și posibilitatea medicului terapeut de a-și alege cea mai bună variantă de tratament pentru pacientul său
- 6. CADRUL INSTITUȚIONAL
- CAPITOLUL ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE
- MĂSURI
- 1. Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural — 10 S (zece servicii)
- 2. Finanțarea autorităților locale
- 3. Modificări legislative pentru administrația centrală
- 4. Modificări legislative pentru instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
- 5. Modificări legislative pentru administrația publică locală
- 6. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale
- 7. Reglementarea serviciilor publice
- 8. Statutul funcționarilor publici și regimul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică
- 9. Răspunderea administrativă
- CAPITOLUL POLITICI AGRICOLE ȘI DE DEZVOLTARE RURALĂ
- MĂSURI
- 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură
- 2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune
- 3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor
- 4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat
- 5. Program de susținere pentru produse deficitare
- 6. Creșterea absorbției fondurilor europene
- 7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară
- 8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat
- 9. Program de înființare a centrelor de colectare și procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală
- 10. Program de încurajare a activităților din zona montană
- 11. Program național de cercetare-dezvoltare
- 12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale
- 13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine
- 14. Facilități pentru fermierii români
- 15. Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol
- CAPITOLUL POLITICI DE MEDIU. APELE ȘI PĂDURILE
- MĂSURI
- 1. Înființarea ministerului apelor și pădurilor
- 2. Politica în domeniul gestionării infrastructurii de apă și apă uzată prin creșterea semnificativă a rețelelor de apă curentă și canalizare din mediul urban și rural
- 3. Politica în domeniul gestionării deșeurilor
- 4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate
- 5. Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
- 6. Program pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității aerului
- 7. Program de prevenire și gestionare a inundațiilor
- 8. Program pentru combaterea eroziunii costiere
- 9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
- CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI
- MĂSURI
- 1. Asigurarea securității energetice naționale
- 2. Realizarea Planului Național de Investiții și cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017—2020
- 3. Revitalizarea producției de cărbune
- 4. Consolidarea producției de energie nucleară
- 5. Mărirea potențialului hidroenergetic
- 6. Susținerea strategică a creșterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României
- 7. Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie
5. Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
România deține cea mai mare diversitate biogeografică din Europa. Practic, este cea mai verde țară din Europa, cu cele mai multe specii aflate în habitat natural. Ne confruntăm însă, ca și celelalte state europene, cu declinul biodiversității. Aceasta înseamnă dispariția treptată a speciilor de plante și animale. Pentru a stopa acest proces, Guvernul va lua măsuri rapide și active pentru protecția biodiversității, în acord cu politicile europene. Vom face acest lucru pentru că suntem conștienți de faptul că fiecare element al ecosistemelor din România poate contribui major la consolidarea unui mediu stabil. Investitorii români, și mai ales cei străini, vor trebui să înțeleagă că exploatarea resurselor naturale nu se face punând în pericol mediul înconjurător și sacrificând comorile naturale ale României.
Obiectivele Guvernului prin acest program sunt protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor și promovarea unor servicii pentru ecosisteme, inclusiv prin programul „Natura 2000” și de infrastructură ecologică, în 2023 ținta fiind următoarea:
• 60.000 hectare suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui stadiu de conservare mai bun;
• 2.000 hectare suprafața ecosistemelor degradate refăcute.
Pentru atingerea acestor obiective, prin program vor fi întreprinse următoarele măsuri:
• Continuarea elaborării planurilor de măsuri pentru conservarea ariilor naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.
• Implementarea planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin).
• Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate și a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu.
• Acțiuni de completare a nivelului de cunoaștere a biodiversității și ecosistemelor. Efecte: Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate și a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin; Impact: 360 milioane de euro finanțare din POIM și buget de stat. Măsurile dedicate managementului ariilor protejate din POIM vor fi completate prin măsurile de agro-mediu ce promovează agricultura extensivă adaptată nevoilor de conservare prevăzute prin PNDR. Plățile compensatorii din FEADR pentru proprietarii de terenuri aflate în siturile Natura 2000 vor fi introduse prin modificarea PNDR când vor exista suficiente planuri de management aprobate care să justifice introducerea acestei măsuri.
6. Program pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității aerului
Aerul pe care îl respirăm este o parte esențială a calității vieții noastre și a copiilor noștri. Deși România se bucură de o infrastructură verde comparabil mai mare cu cea a altor state europene, problema calității aerului rămâne una presantă, în mare parte și din cauza dezvoltării urbane sistematice care a avut loc după 1989. În prezent, România se află în infringement din cauza problemei calității aerului. Particulele în suspensie cu efect nociv se găsesc în special în emisiile poluante generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor. Ele pot provoca astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. La această influență nefastă pentru mediu se adaugă și emisiile rezultate în urma activităților industriale. Guvernul va răspunde provocărilor referitoare la calitatea aerului din România prin implementarea Strategiei Naționale de Îmbunătățire a Calității Aerului.
Strategia va stabili un echilibru stabil și durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat și exigențele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României și la creșterea perspectivelor de viață pentru noi toți. De asemenea, strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor orașe, care au o amprentă semnificativă de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administrațiile publice locale care să încurajeze primăriile municipiilor și marilor orașe din România să facă o trecere graduală și sustenabilă către transport public bazat pe energie electrică. Viziunea strategică a Guvernului va consolida nivelul de conștientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar, prin promovarea unor programe educaționale în parteneriat cu Ministerul Educației. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de monitorizare a calității aerului vor avea în vedere următoarele elemente:
• Dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA);
• Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului.
• Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanți în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerințele directivei INSPIRE. Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferă va presupune un set de măsuri legislative care să încurajeze marii poluatori să adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislația europeană. La nivel guvernamental, va fi elaborat un plan de conformitate care va verifica periodic dacă marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu măsurile solicitate în vederea reducerii de noxe din atmosferă.
Planul integrat de dezvoltare economică urbană va cuprinde un set de măsuri privind reducerea emisiilor de noxe în atmosferă prin măsuri proactive și preventive deopotrivă. Se va urmări în acest sens:
• Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban.
• Resemnificarea spațiilor urbane prin încurajarea dezvoltării spațiilor verzi.
• Încurajarea autorităților locale în vederea reducerii emisiilor de carbon.
• Încurajarea deplasării cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru bicicliști).
• Achiziționarea de infrastructură electrică de transport în comun.
• Transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electrică.
• Dezvoltarea unui plan de conștientizare a necesității reducerii amprentei personale de carbon (prin resurse educaționale în parteneriat cu Ministerul Educației). Această strategie va fi implementată pentru a reduce sistematic nivelul particulelor nocive aflate în aer, pentru a putea fi redus numărul persoanelor internate cu afecțiuni respiratorii cronice. Acest lucru va duce la scoaterea României din procedura de infringement, precum și la îmbunătățirea calității vieții pentru sute de mii de români care au afecțiuni respiratorii grave. (Durata: 2017—2023; Beneficiari: Ministerul Mediului; Efecte: pozitive pentru sănătatea umană prin creșterea gradului de eliminare a noxelor și Creșterea capacității de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național. Impact: 22milioane euro, finanțare din POIM și bugetul de stat).
7. Program de prevenire și gestionare a inundațiilor
Conform datelor publice, în România, inundațiile și furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieți omenești și au provocat pagube de peste 1,66 miliarde euro (adică echivalentul a 2,1% din PIB-ul țării noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri,