Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

național. De asemenea, Guvernul va demara programe ample de reîmpădurire care să contribuie la refacerea echilibrului ecosistemelor afectate.

Guvernul va încuraja schimbarea filosofiei de acțiune în materie de gestionare a resurselor lemnoase. Exportarea neprelucrată, sau prelucrată sumar, a acestei materii prime va înceta odată cu implementarea Codului Silvic promovat de Guvern. Dreptul de preempțiune pentru producătorii de mobile, prevăzut și el în noul Cod Silvic promovat de Guvern, va face ca masa lemnoasă să fie exportată preponderent sub formă de produs finit.

Suprafața totală a fondului forestier național al României este de 6,545 milioane ha și reprezintă 27,5% din suprafața țării. Media europeană fiind de 32%. Suprafața împădurită per locuitor în România este de 0,28 ha, puțin sub media europeană de 0,32 ha. În anul 2014, fenomenul tăierilor ilegale de arbori în România atinsese cote alarmante. Imaginile satelitare comparative între 2008 și 2012 indicau versanți întregi defrișați.

Propunerile Guvernului pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor

I. Elaborarea Strategiei Naționale Forestiere 2017—2027

II. Implementarea Strategiei Naționale Forestiere 2017— 2027

III. Măsuri practice de diminuare a tăierilor ilegale de arbori:

• Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului FMIMS și dezvoltarea sistemului „Radarul Pădurilor” de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn.

• Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate, în toate punctele de trecere a frontierei și pe toate drumurile naționale și europene.

• Compensarea proprietarilor de păduri pentru pierderile de venit în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate.

• Asigurarea pazei terenurilor forestiere pentru care în prezent nu este asigurată administrarea/serviciile silvice, inclusiv pentru terenurile forestiere la care nu se cunosc proprietarii.

• Măsuri de împădurire a terenurilor forestiere, a celor degradate, inapte pentru agricultură și realizarea „Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție”. Identificarea terenurilor forestiere pentru care nu a fost realizată regenerarea în termenul legal și asigurarea fondurile necesare în vederea „împăduririi forțate” a acestora.

• Întocmirea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate și potențial poluate, care pot face obiectul împăduririlor, în baza căruia se va elabora și implementa „Programul Național de Împădurire”, în vederea creșterii suprafețelor de pădure.

• Urgentarea realizării sistemului național de perdele forestiere de protecție prin promovarea unei legislații specifice care să faciliteze implementarea acestuia.

IV. Intervenții legislative:

• Operaționalizarea Codului Silvic prin elaborarea legislației subsecvente, corecte și complete

• Urgentarea amendării Legii Contravențiilor Silvice — Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Armonizarea ei cu noul Cod Silvic și cu legislația Uniunii Europene.

• Amendarea Statutului Personalului Silvic — Legea nr. 427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

• Amendarea legii perdelelor forestiere — Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată în 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operațională.

• Programul „Tai un copac, plantezi 2.”

Conform legii perdelelor forestiere, Legea nr. 289/2002, realizarea perdelelor forestiere este foarte îngreunată din cauza timpului alocat identificării proprietarilor și obținerii sau nu a acordului acestora. Propunem modificarea legii prin abrogarea întregii proceduri de expropriere și aplicarea exproprierilor în baza Legii nr. 255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România.

(Durata: 2017—2023; Efecte: eficientizarea cadrului instituțional și de reglementare a activității din sectorul forestier, gestionarea durabilă a resurselor forestiere, gospodărirea fondului forestier național, valorificarea superioară a produselor forestiere, dezvoltarea dialogului intersectorial și a comunicării strategice în domeniul forestier, dezvoltarea cercetării științifice și a învățământului forestier. Impact: Sursele de finanțare care se pot folosi pentru implementarea strategiei sunt fondurile provenite de la bugetul de stat, credite externe, parteneriat public-privat și fondurile structurale.)

CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor ei, pe o bază de încredere și de solidaritate reală — criterii esențiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie să devină o unică voce în domeniul energetic. Pilonii noii abordări strategice definesc calea de urmat pentru România: energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritate și încredere.

Pentru aceasta trebuie să construim un sistem politic rațional și orientat spre interesul național, o protecție socială adecvată și motivantă, servicii publice de educație și sănătate de calitate, cu oameni de încredere.

Comunitatea deleagă o parte foarte importantă a resurselor financiare ale statului, iar încrederea în utilizarea banului public devine un aspect critic al stabilității morale colective. Din acest motiv, transparența finanțelor publice este un obiectiv al consolidării calității vieții, iar energia trebuie să devină cel mai transparent produs, astfel încât structura costului pe unitatea de energie să reflecte cu fidelitate costurile reale și să genereze încredere și nediscriminare între tehnologii, operatori și respectiv consumatori. Transparența în industria energetică generează încredere, deopotrivă a investitorilor și consumatorilor prin semnale de preț formate transparent și nediscriminatoriu, care reflectă necesitățile pe termen lung și obiectivele de politici energetice la nivelul României.

Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient. Din 100 de unități energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecințe calitative directe și imediate asupra scăderii prețului energiei și creșterii calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea calității mediului înconjurător. Cheia viitorului este „energia electrică”. Soluția pentru noile provocări tehnologice și de sistem reprezintă o nouă revoluție tehnologică, respectiv o nouă revoluție digitală.

Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurență, pe utilizarea optimă a resurselor și susținut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent și eficace atât pentru piețele de energie, cât și pentru operatori și consumatori. Pentru asigurarea securității și eficienței energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcții principale:

• Menținerea unui mix energetic prin diversificarea surselor și tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile și a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire și răcire.

• Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.