Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri și picioare de pod și 90.394 de fântâni. Delta Dunării este un areal special, afectat în mod deosebit de inundații. Aceste statistici sunt oglinda unor realități sociale și economice crude. Pe lângă sutele de mii de vieți pe care le afectează, inundațiile pun în pericol perspectiva dezvoltării economice regionale și afectează semnificativ elemente vitale de infrastructură critică (linii de comunicații, rețele electrice, rețele de transport relevante la nivel național și european etc.).

Pentru gestionarea riscurilor referitoare la inundații, Guvernul va avea în vedere următoarele măsuri:

• Elaborarea unui plan de investiții împotriva riscului la inundații, care va include consolidări de albii și maluri de râuri, devierea unor râuri, în așa fel încât localitățile să fie protejate.

• Modernizarea sistemului de avertizare a populației în privința fenomenelor meteorologice extreme.

• Realizarea unui studiu privind efectele climatice și va regenera zonele afectate în prezent pentru a reduce efectele incidentelor meteorologice extreme.

Din punct de vedere al lucrărilor de infrastructură, Guvernul consideră prioritară regularizarea cursurilor de apă din România pentru a limita sistematic pagubele umane și materiale generate de inundații. Foarte multe inundații din România au ca motiv principal lipsa unei viziuni coerente privind regularizarea și continuarea regularizării fluxurilor de apă. Procesul de regularizare a fluxurilor de apă este cu atât mai important cu cât evoluțiile climatice din ultimii ani demonstrează o tendință de multiplicare a fenomenelor extreme. Proiectele de regularizare a cursurilor de apă care prezintă riscuri de inundații vor contribui la consolidarea unor perspective economice și agricole mai stabile și vor sprijini astfel efortul de a crea un mediu economic previzibil. În acest context, filosofia noastră este aceea de a realiza investiții majore astăzi, care vor degreva pe termen lung presiunea bugetară, prin eliminarea unor intervenții costisitoare care se produc după inundații pentru restabilirea situației la normal. Vor fi reduse astfel, pe termen lung, investițiile în reconstrucția și sprijinirea familiilor afectate de inundații.

Acțiunile propuse de Guvern pentru îndeplinirea obiectivelor programului sunt:

• Pentru inundații, investițiile se vor baza pe hărțile de hazard și pe „Planurile pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor” elaborate la nivel de bazin hidrografic, în conformitate cu Directiva 2007/60/EC. Investițiile pentru prevenirea inundațiilor se vor conforma metodologiei pentru identificarea, prioritizarea, justificarea și proiectarea intervențiilor, pe baza pagubelor economice evitate.

• Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundațiilor prin preluarea soluțiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creșterea incidenței evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundațiilor și deșertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat și măsuri bazate pe ecosisteme, torenți și desecări).

• Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor.

• Abordare intersectorială la nivel de bazin hidrografic (dezvoltare coordonată și management integrat al activităților privind apa, terenurile și resursele).

• Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidrometeorologice severe în vederea asigurării protecției vieții și a bunurilor materiale.

• Măsuri care asigură eficacitatea intervențiilor de prevenire a inundațiilor sub forma infrastructurii verzi, precum sisteme de prevenire anticipată și de management al bazinelor în timpul inundațiilor.

• Realizarea de măsuri structurale de protecție împotriva riscului la inundații, acolo unde infrastructura verde nu este suficientă, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de

reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme. Acestea vor include cu prioritate investiții pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundații, dar și regularizări de albii și consolidări de maluri.

• Alte tipuri de acțiuni specifice gestiunii riscului la inundații, conform celor prevăzute în Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen lung, mediu și lung sau în planurile de management al riscului la inundații.

8. Program pentru combaterea eroziunii costiere

Eroziunea costieră este un fenomen deosebit de periculos pentru persoanele care locuiesc în spații riverane zonelor de coastă. Modificarea sistematică a zonelor de coastă poate afecta în mod direct și ramuri importante ale economiei, precum turismul, prin schimbarea specificului unor terenuri (procesul de eroziune a plajelor spre exemplu). România a aplicat o serie de măsuri în vederea limitării eroziunii la malul Mării Negre, însă viziunea aplicată în cadrul Master Planului integrat pentru protecția și refacerea zonei costiere trebuie reevaluată. Guvernul dorește să implementeze o viziune în două etape care să îmbunătățească efortul național de limitare a eroziunilor costiere la malul Mării Negre.

Obiectivul principal al programului este reducerea efectelor și a pagubelor cauzate asupra populației de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de eroziune costieră, prin reabilitarea, în 3 etape, a 30 km de plaje. În acest sens, se vor întreprinde următoarele acțiuni:

• Acțiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor.

• Activități de reabilitarea și protecția plajelor, incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri și epiuri pentru retenția nisipului, diguri de stabilizare a plajelor.

• Lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin.

• Utilizarea tehnicilor de monitorizare satelitară pentru identificarea zonelor afectate de fenomenul de eroziune.

• Utilizarea tehnologiei satelitare pentru construirea unor proiecții privind evoluția fenomenului de eroziune.

• Utilizarea tehnologiei satelitare pentru evaluarea impactului măsurilor luate în vederea limitării fenomenului de eroziune costieră.

[Durata: 2017—2023; Beneficiari: Zona litorală: între Stăvilar Periboina și Stăvilar Edighiol și în zona de sud a zonei costiere, respectiv Mamaia Centru și Mamaia Nord până la limita UAT Năvodari, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (Eforie Sud 1 și Eforie Sud 2), Costinești Sud, Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter— Venus, Saturn, Mangalia), 2 Mai, Portul Tomis până la Portul Constanța, Balta Mangalia. Efecte: pozitive pentru dezvoltarea infrastructurii turismului românesc; Impact: 600 milioane euro, finanțare din POIM, comună cu cea pentru protecția la inundații.]

9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor

Prioritatea „0” a Guvernului în materie de politică de mediu va fi aceea de protejare a fondului forestier național. Guvernul nu este și nu a fost niciodată împotriva exploatării raționale a fondului forestier din România. Dimpotrivă, lemnul este o resursă regenerabilă. O exploatare durabilă a pădurilor este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform rezoluțiilor conferinței privind schimbările climatice de la Paris. Dacă nu folosim, vom folosi beton, oțel și combustibili fosili, cu amprente ecologice mult mai mari.

Însă guvernarea își propune, în primul rând, eliminarea fenomenului defrișărilor și al exploatărilor iraționale care agravează starea unor ecosisteme fragile. Cei care exploatează această resursă naturală vor fi obligați să respecte legislația în vigoare și să oprească fenomenul de furt din patrimoniul