Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose

Performanță

25 rânduri · Pagina 1 din 1

Țară	Valoare înscrisă în grafic
Germania	3.032,8
Marea Britanie	2.577,3
Franța	2.181,1
Italia	1.642,4
Spania	1.075,6
Olanda	676,5
Suedia	446,9
Polonia	429,8
Belgia	410,4
Austria	339,9
Danemarca	265,2
Irlanda	255,8
Finlanda	209,1
Portugalia	179,5
Grecia	175,7
Cehia	167,0
România	160,4
Ungaria	109,7
Slovacia	78,7
Bulgaria	45,3
Croația	43,8
Slovenia	38,6
Lituania	37,3
Letonia	24,3
Estonia	20,3

Graficul original nu precizează unitatea și anul de referință.

Astăzi, economia României este a 16-a în UE. PIB-ul României este estimat la 761,5 mld. lei în 2016 și va ajunge, conform propunerilor și modelului economic prezentat în actualul program de guvernare, la 1.014 mld. lei în 2020. Acest lucru presupune o creștere economică medie, în următorii 4 ani, de 5,5% pe an.

Încă din semestrul al doilea al anului 2015, România a intrat pe un trend de creștere economică de peste 5%, ca urmare a măsurilor de impulsionare a investițiilor publice sau private, reducerii de taxe, dar și ca urmare a măsurilor de creștere a veniturilor populației. Așadar, un ritm de 5,5% creștere economică va putea fi atins dacă acest model va fi continuat.

Acest lucru implică și trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, dar și depășirea pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare.

Ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE, dar și a depășirii PIB-ului din Portugalia și Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic pentru prima dată, după 1990, între țările membre UE aflate în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește mărimea economiei naționale.

Toate acestea se vor face respectând criteriile din Tratatul de la Maastricht, și anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică mai mică de 60% din PIB.

Încredere

Guvernarea noastră va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune.

Avem încredere, așadar, să spunem că, pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri — aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.

Estimăm că 10 mld. € vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și

poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.

Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 mld. €.

Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi, pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.

Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești—Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș—Iași), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara—București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic—Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași—București).

În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest—București, Chișinău— Iași—București, București—Constanța, București—Brașov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente.

Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. lei.

Avem încredere că vom reuși să sprijinim crearea a 850.000 de noi locuri de muncă, asta și pentru că în primele 4 luni ale anului 2017 am reușit să sprijinim crearea a 128.000 de noi locuri de muncă. Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcții și ca urmare a propunerii noastre de reducere a