Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România
Cuprinsul documentului
- CUPRINS
- PREAMBUL
- 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
- 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
- 3. ENERGIA
- 4. ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ ŞI LOCALĂ
- 5. JUSTIŢIA
- 6. EDUCAŢIA
- 7. SĂNĂTATEA
- 8. SISTEMUL DE PENSII
- 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
- 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
- 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
- 12. MEDIUL
- 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
- 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE
- 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
- ANOFM);
- 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
- 3. ENERGIA
- 4. ADMINISTRAŢIA ŞI AFACERILE INTERNE
- 5. JUSTIŢIA
- 6. EDUCAŢIA
- 7. SĂNĂTATEA
- 8. SISTEMUL DE PENSII
- 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
- 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
- 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
- 12. MEDIUL
- SIMMCCA);
- 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
- 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE
reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să promoveze energiile regenerabile care să reprezinte 20% din consumul de energie a statelor membre, să crească eficienţa energetică cu 20% şi să aducă procentul de biocombustibil la 10% din totalul combustibilului utilizat, toate aceste ţinte fiind gândite pentru orizontul anului 2020.
Valorificarea surplusului unităţilor de cantităţi de emisii atribuite (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent) de care România dispune în surplus trebuie urgentată. Beneficiile financiare rezultate trebuie să constituie baza pentru investiţii durabile de mediu (proiecte pentru reducerea emisiilor), care să ofere şi pe viitor o poziţie privilegiată României, din acest punct de vedere.
Considerăm că investiţiile în cercetare, creşterea suprafeţei şi calităţii fondului forestier, inclusiv a perdelelor de protecţie, dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru energie din surse regenerabile, sunt domenii prioritare.
Deasemenea, sumele rezultate trebuie să ajute la finanţarea în cel mai scurt timp a unui studiu de impact privitor la schimbările climatice la nivel naţional, care să reprezinte baza pentru luarea deciziilor în toate direcţiile majore de dezvoltare ulterioare (în agricultură, turism, asigurarea resurselor de apă, protecţia impotriva calamităţilor, etc.).
PNL consideră că în noul context european şi mondial, evoluţia în domeniul mediului trebuie să ia în considerare schimbarea de paradigmă a dezvoltării în care viziunea clasică a bunăstării societăţii evoluează către ideea de societate a bunăstării durabile.
În acelaşi timp, PNL consideră că deşi viziunea prezentă asupra protejării mediului implică o puternică componentă de intervenţie a statului, este necesară găsirea unui echilibru între măsurile fiscale orientate către conformare şi cele de piaţă orientate către autoreglementare şi co-reglementare.
Iată de ce, pe lângă consolidarea aplicării în legislaţia fiscală a principiilor conform cărora poluatorul plăteşte sau al prevenţiei ori precauţiei, este necesară construirea pârghiilor pentru crearea şi dezvoltarea unei pieţe a serviciilor de mediu, domeniu nou cu relevanţă europeană, deci cu potenţial de dezvoltare.
În viziunea PNL obiectivele fundamentale în domeniul mediului sunt:
- - pe de o parte promovarea managementului mediului, ceea ce presupune
gestionarea durabilă a resurselor regenerabile, precum şi utilizarea responsabilă a celor neregenerabile, protejarea mediului alături de punerea în practică a Strategiei de dezvoltare durabilă,
- - iar pe de altă parte introducerea capitalului natural în ecuaţia pieţei atât prin
considerarea producţiei şi consumului durabil cât şi prin promovarea de noi produse şi servicii.
Ambele obiective arată că în contextul schimbărilor climatice, ale căror efecte pot fi resimţite asupra mediului dar şi asupra populaţiei, este necesară modificarea accentului de pe o dezvoltare extensivă la una calitativă[4].
În ceea ce priveşte managementul mediului, PNL consideră că trebuie să se ţină