Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România
Cuprinsul documentului
- CUPRINS
- PREAMBUL
- 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
- 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
- 3. ENERGIA
- 4. ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ ŞI LOCALĂ
- 5. JUSTIŢIA
- 6. EDUCAŢIA
- 7. SĂNĂTATEA
- 8. SISTEMUL DE PENSII
- 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
- 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
- 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
- 12. MEDIUL
- 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
- 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE
- 1. FISCALITATEA ŞI BUGETUL
- ANOFM);
- 2. ECONOMIA ŞI MEDIUL DE AFACERI
- 3. ENERGIA
- 4. ADMINISTRAŢIA ŞI AFACERILE INTERNE
- 5. JUSTIŢIA
- 6. EDUCAŢIA
- 7. SĂNĂTATEA
- 8. SISTEMUL DE PENSII
- 9. MUNCA ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ
- 10. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
- 11. INFRASTRUCTURA ŞI TRANSPORTURILE
- 12. MEDIUL
- SIMMCCA);
- 13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
- 14. RELAŢIILE EXTERNE ŞI AFACERILE EUROPENE
opteze pentru finanţare privată, orientându-se astfel resursele publice către obiectivele drumurilor naţionale, judeţene şi locale.
12. Prioritizarea investiţiilor pentru domeniul infrastructurii şi transporturilor astfel încât să se ţină seama de obiectivele dezvoltării echilibrate pentru întreg teritoriul naţional. Alături de infrastructura de transport este nevoie de asigurarea resurselor pentru dezvoltarea sistemului de apărare împotriva inundaţiilor, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate, precum şi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii localităţilor prin programe pentru construcţia de locuinţe, creşterea siguranţei şi confortului termic al construcţiilor în vederea asigurării protecţiei vieţii, proprietăţii şi a mediului. De asemenea se are în vedere dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare industriei IT şi de comunicaţii, sistemul de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, pentru care finanţarea va fi realizată prin intermediul instituţiilor specializate.
Pentru România, alături de viziunea cu privire la dezvoltarea infrastructurii transporturilor, este esenţial să existe o viziune clară cu privire la modul în care va evolua infrastructura de comunicaţii pentru a asigura accesul tuturor cetăţenilor interesaţi, la spaţiul digital. Orice întârziere din acest punct de vedere va duce la noi decalaje de dezvoltare economică dar mai ales individuală.
Din păcate, România este astăzi un stat în care se manifestă o „barieră digitală” creată, ca întotdeauna, între zonele dezvoltate şi cele sărace, între oraş şi sat. Doar 53% dintre români au acces la internet (din care 42% au peste 18 ani) chiar dacă acesta nu este accesat prin conexiuni de mare viteză. Dintre aceştia doar jumătate beneficiază de acest serviciu acasă şi încă mai puţini deţin conexiuni broadband fără de care viteza de accesare a informaţiilor în prezent este ca şi inexistentă.
PNL consideră ca prioritate absolută accesul la informaţie pentru dezvoltare. Accesul la internet va permite ieşirea din sfera limitării informaţionale, regionale, interetnice sau sociale, ceea ce va duce nu numai la o nouă economie şi la o emancipare individuală ci şi la o nouă etapă în dezvoltarea democratică a societăţii.
Promovarea unei noi economii în România este condiţionată de accelerarea a trei procese simultan: dezvoltarea infrastructurii fizice, clarificarea infrastructurii instituţionale, creşterea accesibilităţii.
13. Promovarea măsurilor de introducere a reţelei broadband. Puterea publică în parteneriat cu industria vor trebui să finanţeze Reţeaua Naţională Broadband (RNB) prin consolidarea reţelelor metropolitane şi în paralel dezvoltarea infrastructurilor de acces broadband în zonele rurale, prin utilizarea intensivă a tehnologiilor moderne fără fir (wireless) in condiţii ridicate de calitate/preţ. RNB va trebui să acopere integral zonele urbane şi 50% din zonele rurale pana in 2015 şi va crea cca. 150.000 de locuri de muncă în sectorul de dezvoltare şi suport, infrastructura şi peste 50.000 de locuri de muncă în sectorul de servicii.
14. Concentrarea instituţională şi clarificarea responsabilităţilor publice în domeniile în care puterea publică este furnizor sau intermediar de informaţii publice (e- administraţie, e-licitaţie, generalizarea sistemelor aferente semnăturii electronice etc.). Este necesară reglementarea gradului maxim de acces în sistemele de informare a publicului şi creşterea transparenţei.
15. Crearea unui Centru Virtual Naţional de Cunoaştere Digitală care, sub forma unui