Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

3. Unificarea practicii judiciare prin introducerea unei forme de precedent judiciar, în sensul că soluţiile date problemelor de drept de către instanţele superioare (ÎCCJ, curţi de apel) vor fi obligatorii pentru instanţele inferioare (tribunale, judecătorii) ;

4. Rezolvarea problemelor financiare şi de resurse umane ale sistemului judiciar, descentralizarea deciziilor adminsitrativ-financiare şi raţionalizarea cheltuielilor. Puterea Judecătorească are nevoie, complementar faţă de reaşezarea profundă ce va fi generată prin adoptarea noilor coduri, de o gestionare eficientă a resurselor umane şi materiale. De altfel, acestea sunt aspectele criticate constant de Comisia Europeană în rapoartele de monitorizare periodice. În prezent, deciziile administrative şi financiare sunt luate la nivel central, rolul decizional al entităţilor vizate – instanţele – fiind minim.

PNL consideră că justiţia nu poate funcţiona fără resurse: un număr suficient de judecători şi alt personal judiciar şi non-judiciar, sedii adecvate, echipament funcţional care să permită ca audierile să aibă loc şi ca hotărârile să fie înregistrate, publicate etc.

Prin urmare, propunem ca principiul director pe termen mediu pentru buna administrare a Justiţiei, să fie descentralizarea la nivelul managementului administrativ şi financiar, prin degrevarea Ministerului Justiţiei şi Plenului CSM de sarcini ce pot fi îndeplinite mai bine la nivel local.

În acelaşi timp, trebuie să acceptăm că, pentru o justiţie profesionistă, mai rapidă şi eficientă, se impune şi modificarea sistemului de salarizare al magistraţilor – procurorilor şi judecătorilor – pentru a premia performanţa şi a penaliza greşelile; salariul magistratului trebuie să fie direct proporţional cu numărul sentinţelor corecte pe care le pronunţă şi invers proporţional cu numărul hotărârilor eronate, desfiinţate de instanţele superioare.

Soluţia este aceea a finanţării adecvate pentru Justiţie şi, ca principiu director pe termen mediu pentru buna administrare a Justiţiei, descentralizarea la nivelul managementului administrativ şi financiar, prin degrevarea Ministerului Justiţiei şi Plenului CSM de sarcini ce pot fi îndeplinite mai bine la nivel local. În plus, se impune prioritizarea corespunzătoare a bugetului instanţelor şi degrevarea magistraţilor de sarcini administrative şi introducerea managerilor de instanţă.

Bugetul puterii judecătoreşti trebuie să aparţină acesteia prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aşa cum s-a stabilit prin principiile „Pactului pentru Justiţie” semnat şi de PNL.

5. Consolidarea principiului independenţei în soluţionarea cauzelor de către judecători şi procurori. Procedura de numire a procurorilor şefi trebuie modificata, în sensul în care aceştia vor fi numiţi de Ministrul Justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii ;

6. Utilizarea metodelor alternative de soluţionare a disputelor. Susţinerea profesiilor de mediator şi arbitru este o prioritate pentru PNL, acestea oferind justiţiabililor şi potenţialilor justiţiabili alternative eficiente la sistemul juridic, sufocat în această perioadă de numărul deosebit de mare de dosare. Costurile antrenate de către stat cu privire la aceste procese pot fi mult diminuate prin consolidarea profesiilor care oferă alternative la sistemul juridic. Aceasta ar asigura un plus de descentralizare şi flexibilitate pentru sistemul de drept românesc, prin utilizarea, în primă fază, a medierii, ca modalitate alternativă de