Programul de guvernare 2017-2020 - Guvernul Mihai Tudose
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE 2017—2020
- 1. Viziunea
- 2. Programul de politici publice pentru perioada 2017—2020
- Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget
- Simplificare
- Deschidere
- Transparență
- Stabilitate
- Predictibilitate
- Prevenirea
- Respect
- Profesionalism
- Performanță
- Încredere
- Susținere
- SOLIDARITATE
- Echitate
- Încurajare
- Competență
- Valorile și etichetele graficului original
- CAPITOLUL ECONOMIE. POLITICI INDUSTRIALE. POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE NEENERGETICE. COMERȚ ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE. PROTECȚIA CONSUMATORULUI
- MĂSURI
- 1. Economie. Politici industriale
- Constituirea unui fond suveran de investiții în vederea administrării și valorificării eficiente a participațiilor
- 2. Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice
- 3. Economie. Comerț și relații internaționale
- 4. Economie. Protecția consumatorilor
- CAPITOLUL FONDURI EUROPENE
- MĂSURI
- România crește sănătos!
- Alte obiective promovate în domeniul sănătății
- România construiește!
- România crește inteligent!
- E - guvernare: 2023
- E - Educație: 2023
- E-Sănătate: 2023
- E-Cultură: 2023
- Creșterea gradului de utilizare a internetului în România
- România angajează!
- România crește verde!
- Sectorul apă:
- Sectorul deșeuri:
- Decontaminare și ecologizare:
- Prevenirea riscului la inundații și lărgirea plajelor:
- România mai aproape de Europa!
- CAPITOLUL TURISM
- MĂSURI
- 1. Guvernul susține înființarea unui Centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forței de muncă în domeniul turismului.
- 2. Guvernul susține promovarea României ca destinație turistică în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare ale țării noastre, ale Uniunii Europene și ale tendințelor mondiale în domeniu.
- 3. Guvernul susține reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole).
- 4. Guvernul susține dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de utilități publice în zonele turistice existente și în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic.
- 5. Guvernul susține Programul „Primul Centru de Agrement”.
- 6. Inventarierea și evaluarea investițiilor nefinalizate din fonduri europene și guvernamentale; asigurarea fondurilor pentru finalizarea investițiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivă.
- 7. Pentru turismul verde, stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate și celelalte resurse naționale: munți, păduri, ape și zonele neafectate de „epoca modernizării” — zonele tradiționale și culturale din satele românești.
- 8. Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecție a Rezervației Biosferei
- 9. Continuarea și finalizarea înființării organizațiilor de management al destinațiilor (OMD) în stațiunile turistice și alte localități de interes turistic, pe cele 3 planuri de dezvoltare:
- 10. Acordarea unui tichet de vacanță pentru angajații din sistemul public
- 11. Constituirea unor instrumente în turism care să permită asigurarea contravalorii serviciilor contractate de turiști cu agențiile de turism
- MĂSURI cu impact local sau sectorial în vederea susținerii turismului
- 12. Asigurarea unei reglementări astfel încât operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor să aibă drept de preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă situată în imediata vecinătate
- 13. Asigurarea unei reglementări privind administrarea în parteneriat public-privat de către stat și operatorii economici deținători de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare sau/și de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparțin administrației publice centrale și sunt nefolosite
- 14. Adoptarea Legii turismului.
- CAPITOLUL POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM
- MĂSURI
- 1. Înființarea Ministerului Antreprenoriatului și IMM-urilor
- 2. Înființarea de agenții regionale de atragere de investiții și promovare a exportului
- 3. Adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat cel târziu la 1 octombrie 2017
- 4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation
- 5. Strategic Invest Romania — Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni
- 6. Crearea Programului național de dezvoltare a antreprenoriatului — PNDA
- 7. Program pentru sprijinirea internaționalizării
- 8. Înființarea liceelor de antreprenoriat
- 9. Programul România profesională
- 10. Crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro
- CAPITOLUL POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE
- MĂSURI
- 1. Stimularea creării de noi locuri de muncă
- 2. Șanse reale pentru tineri
- 3. Dialog social și parteneriat
- 4. Viață decentă pentru pensionari
- 5. Incluziune socială și reducerea sărăciei
- 6. Sprijin pentru familii și copii
- 7. Servicii sociale de calitate
- 8. Respect și demnitate pentru femei
- 9. Creșterea natalității
- 10. Investiția în copii — investiția în viitor
- 11. O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități
- CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
- MĂSURI
- 1. Pachetul social garantat pentru educație
- 2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie
- 3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități
- Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate
- 4. Profesori motivați și bine pregătiți
- 5. Cadre didactice și cercetători de vârf
- 6. Cetățeni activi pe piața muncii
- 7. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării
- 8. Creșterea participării la educație de calitate, de la creșă, până la absolvirea unei forme de învățământ care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar
- 9. Acces egal la învățământ de calitate și incluziv la nivel preuniversitar
- 10. Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească — un drept pentru orice român
- 11. Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia
- 12. Întărirea prestigiului internațional al universităților românești
- 13. Excelența în educație
- 14. Învățarea pe tot parcursul vieții
- 15. Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora
- CAPITOLUL CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
- 1. Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României
- 2. Cercetarea în slujba societății și economiei
- 3. Cercetare de excelență, la nivel european și internațional
- 4. Inovarea și transferul tehnologic
- 5. Creșterea vizibilității activităților științifice
- CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII
- 1. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
- MĂSURI
- 1. Construcția, cu finanțare din FSDI:
- 2. Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea (având
- 3. Dotarea fiecărui spital județean cu echipamente de imagistică moderne (cel puțin un CT și RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arși (6—10 paturi)
- 4. Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe.
- 5. Întărirea programelor de prevenție prin introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente și dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite.
- 6. Încurajarea dezvoltării centrelor de excelență și cercetare medicală, de diagnostic și tratament, pe lângă universitățile și facultățile de medicină care vor putea atrage și specialiști care vor să revină în România.
- 2. CAPACITATE REDUSĂ DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT
- 7. Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau
- 8. Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health la nivel național prin fonduri nerambursabile.
- 9. Creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătății publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostate, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice prin fonduri nerambursabile.
- 10. Creșterea capacității de screening preconcepțional și prenatal prin fonduri nerambursabile
- 11. Creșterea capacității de screening neonatal pentru depistarea malformațiilor congenitale, riscului genetic, erorilor înnăscute de metabolism, deficiențelor senzoriale și fibrozei chistice: screening puls oximetrie, screening genetică, fibroză chistică prin fonduri nerambursabile.
- 12. Creșterea capacității de screening a bolilor infecțioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză, prin fonduri nerambursabile.
- 13. Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5—9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare
- 3. MEDICAMENTE
- 14. Reducerea cu minim 35% a prețului medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul și au înregistrate medicamente generice
- 15. Program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa. De asemenea, până la 1 august 2017, vom majora pragul pentru medicamente compensate de la 700 la 900 lei aplicat la toate veniturile
- 16. Introducerea contractelor pentru programele naționale de tip cost — volum — rezultat (cel mai mic cost — acces egal pentru toți pacienții — plata în funcție de rezultatele terapeutice și/sau îmbunătățirea calității vieții)
- 17. Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, conform OMS
- 18. Elaborarea și actualizarea periodică a Catalogului Național al Medicamentelor (care există acum) în vederea asigurării predictibilității pentru pacient și producător
- 19. Elaborarea Catalogului Național al Dispozitivelor Medicale și al Materialelor Sanitare (nu există acum), inclusiv cele de ultimă generație, pe specialități/afecțiuni, și a prețurilor maximale, pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, după modelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană
- 20. Introducerea finanțării programului „Inovație în sănătate” prin punerea la dispoziția pacienților a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficiență ridicată și tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populației și asigurarea tratamentelor pacienților cu boli rare, în vederea creșterii speranței de viață și a îmbunătățirii calității vieții acestora
- 21. Reglementarea prin lege și controlul suplimentelor alimentare
- 22. Repornirea și dezvoltarea activității Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenței în domeniul producției vaccinurilor și nu numai și promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic național și regional
- 23. Asigurarea pieței cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui
- 24. Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituție cu atribuții de import și distribuție a medicamentelor și în vederea asigurării continuității aprovizionării și desfacerii acestora către populație
- 4. RESURSA UMANĂ DE SPECIALITATE
- 25. 0% impozit pe venit pentru medici
- 26. Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderență pentru acele specialități care înregistrează un deficit
- 27. Reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obținerea calificărilor de specialist
- 28. Asigurarea unor condiții mai bune în vederea înființării de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetățeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale
- 29. Coordonarea activităților de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiile și Ordinele Profesionale din sănătate și instituțiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesioniști
- 5. MAI MULȚI BANI PENTRU PROGRAMELE NAȚIONALE DE SĂNĂTATE
- 30. Dezvoltarea programelor naționale și continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015—2016
- 31. Introducerea unor programe noi, cum ar fi, spre exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari și risc crescut)
- 32. Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare: spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de „granițe”
- 33. Debirocratizarea accesului la tratament al pacienților din programele naționale, înțelegând prin aceasta, accesul pacienților la tratamentul adecvat la momentul diagnosticării. Reducerea timpului se va realiza prin desființarea comisiilor și posibilitatea medicului terapeut de a-și alege cea mai bună variantă de tratament pentru pacientul său
- 6. CADRUL INSTITUȚIONAL
- CAPITOLUL ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE
- MĂSURI
- 1. Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural — 10 S (zece servicii)
- 2. Finanțarea autorităților locale
- 3. Modificări legislative pentru administrația centrală
- 4. Modificări legislative pentru instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
- 5. Modificări legislative pentru administrația publică locală
- 6. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale
- 7. Reglementarea serviciilor publice
- 8. Statutul funcționarilor publici și regimul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică
- 9. Răspunderea administrativă
- CAPITOLUL POLITICI AGRICOLE ȘI DE DEZVOLTARE RURALĂ
- MĂSURI
- 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură
- 2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune
- 3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor
- 4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat
- 5. Program de susținere pentru produse deficitare
- 6. Creșterea absorbției fondurilor europene
- 7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară
- 8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat
- 9. Program de înființare a centrelor de colectare și procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală
- 10. Program de încurajare a activităților din zona montană
- 11. Program național de cercetare-dezvoltare
- 12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale
- 13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine
- 14. Facilități pentru fermierii români
- 15. Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol
- CAPITOLUL POLITICI DE MEDIU. APELE ȘI PĂDURILE
- MĂSURI
- 1. Înființarea ministerului apelor și pădurilor
- 2. Politica în domeniul gestionării infrastructurii de apă și apă uzată prin creșterea semnificativă a rețelelor de apă curentă și canalizare din mediul urban și rural
- 3. Politica în domeniul gestionării deșeurilor
- 4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate
- 5. Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
- 6. Program pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității aerului
- 7. Program de prevenire și gestionare a inundațiilor
- 8. Program pentru combaterea eroziunii costiere
- 9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
- CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI
- MĂSURI
- 1. Asigurarea securității energetice naționale
- 2. Realizarea Planului Național de Investiții și cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017—2020
- 3. Revitalizarea producției de cărbune
- 4. Consolidarea producției de energie nucleară
- 5. Mărirea potențialului hidroenergetic
- 6. Susținerea strategică a creșterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României
- 7. Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie
Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene, pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. România are șansa de a crea mai multe locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanță istorică și religioasă și suficiente frumuseți naturale pentru a crește semnificativ numărul de turiști străini care vizitează anual România.
Reforma administrației publice are obiective subsumate țintelor strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014—2020”: eficiență, responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesioniste.
Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regionale sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazat pe dezvoltarea polilor de creștere economică și creșterea conectivității acestora cu zonele de dezvoltare și cu teritoriile europene.
Interconectarea eficientă a rețelelor energetice, de transporturi și broadband, dezvoltarea infrastructurii și a unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale sunt considerați pilonii fundamentali de aplicat în următorii patru ani.
Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor ei, pe o bază de încredere și de solidaritate reală, ca și criterii esențiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental și este necesar să fie bazat pe concurență, pe utilizarea optimă a resurselor și susținut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent și eficace, atât pentru piețele de energie, cât și pentru operatori și consumatori.
Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor și consumatorilor, prin semnale de preț formate transparent și nediscriminatoriu, care să reflecte necesitățile pe termen lung și obiectivele de politici energetice la nivelul României. Și cel mai important este a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziție a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluții tehnologice și digitale, ca participant activ la piața de energie și cea de producție de energie și beneficiar al reducerii facturilor în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiți, identificați și protejați.
Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impun accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creșterea suprafețelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranța și securitatea alimentară.
România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar așa vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme și deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și, din nou, o creștere economică sustenabilă.
Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Și aici trebuie să ne rupem de modelul actual — mult la puțini și puțin la mulți. Trebuie să prevenim polarizarea societății — astăzi 15% din populație câștigă 85% din venituri și 85% din populație 15% din venituri. Vrem să creștem și să consolidăm clasa de mijloc.
Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultate întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înțelepte de creștere economică putem obține un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea accesului populației la servicii de calitate și la resurse. O putem face din nou!
Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă și reducerea inegalităților, prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare.
Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziție vulnerabilă.
Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităților și la creșterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaților, dar și să stimuleze și să premieze performanța. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunități pentru creșterea salariilor. România nu mai poate rămâne o țară în care resursa umană să fie prost plătită. Competitivitatea resursei umane românești trebuie generată prin pregătire, eficiență și motivare, nu prin costul redus al acesteia.
Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a țării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătățirea calității și a accesului la educație, prin susținerea familiei tinere, prin stimularea natalității putem asigura noilor generații un viitor aici, acasă, în România.
Readucerea sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esențială pentru creșterea competitivității într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor