Pentru o nouă economie: Programul liberal pentru România

strategiile sectoriale a indicatorilor de intensitate energetică. Această structură va acorda atenţie domeniilor energetic propriu-zis, transporturilor, sectorului rezidenţial şi agriculturii. Definitivarea cadrului legislativ în domeniul energiei cu accent pe aprobarea strategiei industriei miniere; promulgarea Legii minelor şi a normelor de aplicare precum şi a legislaţiei în domeniul închiderii minelor; clarificarea problematicii redevenţelor în domeniul concesiunilor.

5. Intensificarea cercetării şi investiţiilor în domeniul producţiei şi utilizării energiei hidrogenului în special pentru aplicaţiile aferente producţiei de energie şi transportului durabil dar şi pentru aplicaţii hibride în care pentru producerea hidrogenului se utilizează resursele regenerabile de energie.

În ceea ce priveşte creşterea competitivităţii în domeniul sistemelor de energie PNL consideră că, simultan cu deschiderea pieţei de energie, trebuie avut în vedere întărirea rolului de reglementator al statului precum şi trecerea la privatizare prin intermediul pieţei de capital.

6. Concurenţa reală înseamnă egalitate de şanse pentru toţi participanţii la piaţă indiferent de tipul de energie, indiferent de talia operatorilor şi indiferent de perioada lor de activitate pe piaţă. Acţiunile viitoare vor trebui să ţină cont şi de planul de acţiune în zece puncte elaborate de Uniunea Europeana, care vizează printre altele: utilizarea mai bună a pieţei interne de energie, facilitarea întrajutorării între statele membre în caz de criză energetică, îmbunătăţirea mecanismului de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de seră, etc.

7. Continuarea deschiderii şi dezvoltării pieţelor de energie: 15. a pieţei gazelor naturale unde se urmăreşte creşterea ponderii segmentului concurenţial (între furnizori şi consumatorii eligibili) şi limitarea segmentului reglementat (contractele cadru) prin dezvoltarea concurenţei la nivelul furnizorilor de gaze; şi consolidarea poziţiei autorităţii de reglementare în utilizarea tarifelor (tip „plafon”); diversificarea surselor de import;

16. a pieţei energiei electrice unde se urmăreşte întărirea poziţiei operatorului comercial al pieţei de energie electrică (OPCOM) cu două obiective: pentru diversificarea produselor acestei burse de la comerţul prin contracte „en-gross”, la o piaţă pe termen scurt (ex. prin utilizarea celor patru noi platforme de tranzacţionare: Piaţa pentru ziua următoare, Piaţa de echilibrare, Piaţa centralizată a contractelor bilaterale şi Piaţa centralizată a certificatelor verzi) şi pentru consolidarea infrastructurii în scopul promovării unei burse a energiei electrice pentru zona Europei Centrale si de Est, la Bucureşti.

8. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea competitivităţii operatorilor din domeniul energiei pentru piaţa emisiilor. Romania trebuie sa isi reduca emisiile de CO2 pina in 2020 cu aproximativ 25% fata de 1989. In acest scop, se va urmări clarificarea regimului contabil şi fiscal al certificatelor de emisii de GES şi a tranzacţiilor cu aceste certificate, stabilirea mecanismelor de finanţare pentru investiţii în retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediului, introducerea unor taxe pentru produse similare importate din statele care nu participă la EU ETS, evaluarea potenţialului de stocare a emisiilor de CO2 din România.

9. Accelerarea procesului de executare a auditurilor energetice riguroase la consumatorii industriali, la clădirile publice şi rezidenţiale, audituri certificate de