Programul cabinetului minoritar propus de Nicolae Ciucă în octombrie 2021

pentru prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea P.O.I.M. 2014-2020 (n+3), lansarea P.O.T. 2021-2027, implementarea P.N.R.R., precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului Investițional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.

Obiectivele prevăzute a se finanța utilizând Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare sau de metrou, mature din punct de vedere al pregătirii documentațiilor tehnico-economice, cu impact redus asupra mediului și cu beneficii în ce privește digitalizarea și soluțiile inovative din transporturi.

De asemenea, în cadrul PNRR sunt prevăzute o serie de reforme privind capacitatea administrativă și operațională la nivelul tuturor instituțiilor implicate în implementarea proiectelor de infrastructură de transport.

La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:

▪ Finalizarea secțiunilor în implementare din coridoarele principale;

▪ Lansarea contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru toate secțiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;

▪ Introducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, București, Cluj-Napoca, Timișoara), respectiv a trenurilor de lucru;

▪ Extinderea rețelei naționale de metrou la nivelul municipiului București și dezvoltarea unei rețele de metrou la Cluj-Napoca.

De asemenea, un rol cheie îl vor avea măsurile privind capacitatea administrativă, ce includ:

▪ asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu și lung;

▪ elaborarea unei Cărți albastre (Blue book), pe modelul utilizat în alte state membre, care să completeze legislația privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice, dar să reprezinte, în același timp, un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor și să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire;

▪ modificări legislative care să conducă la responsabilizarea factorilor implicați în avizarea proiectelor de infrastructură de transport de interes național în ceea ce privește: fondul forestier, terenurile agricole, descărcările arheologice, relocările de utilități electrice, gaze naturale, telefonie etc. Studiile de mediu și arii protejate, autorizările locale și de dezvoltare urbanistică etc.;

▪ constituirea în cadrul principalilor beneficiari de infrastructură de transport a unor divizii de ingineri proiectanți în măsură să analizeze documentațiile de pregătire realizate prin asistență externă și să corecteze acolo unde este necesar documentațiile tehnice;

▪ identificarea printr-un proces amplu de consultare, atât a ofertanților, cât și a autorităților contractante, a principalelor deficiențe în cadrul legislativ actual în domeniul achizițiilor publice;

▪ implementarea cu prioritate a reformelor asumate prin PNRR, în special cele legate de capacitatea administrativă a C.N.A.I.R., C.F.R., Metrorex și operaționalizarea C.N.I.R.