Programul cabinetului minoritar propus de Nicolae Ciucă în octombrie 2021
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE
- 2021 - 2024
- Partidul Național Liberal
- Uniunea Democrată Maghiară din România
- CUPRINS
- PREAMBUL
- Măsuri de gestionare a crizei sanitare
- Măsuri pentru ieșirea din criza energetică
- Măsuri pe termen scurt:
- Măsuri pe termen mediu și lung:
- Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
- Măsuri fiscal-bugetare
- Măsuri de reformă
- Măsurile adoptate la nivelul României pentru pevenirea și combaterea pandemiei de Covid-19 sunt prezentate la ANEXA 0.1.
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Gestionarea urgenței pandemice
- Reforma sistemului de sănătate si creșterea accesului populației la servicii de sănătate de calitate
- I. Investiții masive în sănătate:
- II. Standarde de calitate și siguranță în sistemul de sănătate
- III. Resurse umane în sănătate
- V. Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății populației
- VI. Digitalizare și E-Sănătate
- VII. Asigurarea accesului pacienților la medicamente
- VIII. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem performant de asistenţă medicală de urgenţă
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- SĂNĂTATE
- MINISTERUL ENERGIEI
- Obiective strategice:
- (1) Crearea cadrului legislativ național
- Actualizarea legii energiei în concordanță cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice și gazelor naturale:
- (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022-2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
- Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat
- Investiții pe termen scurt
- Investiții strategice pentru perioada 2022-2024
- CNE Cernavodă
- Complexul Energetic Oltenia
- Romgaz
- Hidroelectrica
- Electrocentrale București
- Complexul Energetic Hunedoara - societate în Insolvență
- Transelectrica
- Transgaz
- Investiții în alte companii strategice
- (3) Programe de finanțare:
- (4) Susținerea exploatărilor offshore
- Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
- Alte Obiective în Domeniul Energiei – 2022-2024:
- (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
- (6) Fondul pentru Tranziție Justă
- (7) Fondul de Modernizare
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- Priorități:
- Viziunea pe termen mediu
- PRIORITĂȚI PE TERMEN MEDIU 2021-2024:
- I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020.
- Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:
- II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027
- III. Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență
- Guvernul își propune aprobarea cu celeritate a cadrului instituțional și financiar pentru implementarea PNRR și accelerarea implementării reformelor și investițiilor aprobate de UE prin Decizia de Implementare a Consiliului.
- IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- TURISM ȘI CULTURĂ
- MINISTERUL FINANȚELOR
- Viziune pe termen mediu
- I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
- Obiective generale
- Obiective specifice
- II. Datorie publică
- Obiective generale
- Obiective specifice
- III. Fiscalitate
- Obiective generale
- Obiective specifice
- IV. Aderarea la zona euro
- Obiective generale
- Obiective specifice
- V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare
- Obiective specifice
- i. Ajutoare de stat pentru redresarea economică.
- ii. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit și extins.
- iv. Asigurarea concurenței corecte.
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- ENERGIE
- REFORME FISCALE ȘI REFORMA PENSIILOR
- MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- Obiective:
- Măsuri
- Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing.
- Instrumente și Programe Promovare Export
- Programe pentru susținerea comerțului exterior:
- SPRIJIN ORIZONTAL PENTRU INOVARE, INTERNAȚIONALIZARE ȘI DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR ANTREPRENORIALE Obiective:
- Direcții de acțiune:
- Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
- Obiective:
- Ecosisteme industriale vizate:
- DEZVOLTAREA SECTORULUI DEDICAT PRODUCȚIEI DE TEHNOLOGII VERZI
- Obiective:
- Direcții de acțiune:
- DEZVOLTAREA SECTORULUI DIGITAL Obiective:
- Direcții de acțiune:
- DEZVOLTAREA INDUSTRIEI AUTO Obiective:
- Direcții de acțiune
- DEZVOLTAREA INDUSTRIILOR PRELUCRĂTOARE CU VALOARE ADĂUGATĂ ÎNALTĂ, INCLUSIV A CELOR CARE FOLOSESC GAZUL NATURAL CA RESURSĂ Obiective:
- Direcții de acțiune
- DEZVOLTAREA SECTORULUI DEDICAT ECONOMIEI CIRCULARE Obiective:
- Direcții de acțiune:
- DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ALIMENTARE Obiective:
- Direcții de acțiune:
- SUSȚINEREA INDUSTRIILOR CREATIVE Obiective:
- Direcții de acțiune:
- DEZVOLTAREA (ECO)TURISMULUI ȘI INDUSTRIEI DE OSPITALITATE Obiective:
- Direcții de acțiune:
- DEZVOLTAREA SPECIALIZĂRII INTELIGENTE A IMM
- Definitivarea și implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027
- cu o componentă privind managementul tranziției industriale; Elaborarea cadrului legislativ și relansarea Programului Creșterea Competitivității
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- Turism şi cultură
- REFORMA FISCALĂ ŞI REFORMA SISTEMULUI DE PENSII
- SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI ȘI CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective
- I. Combaterea schimbărilor climatice:
- II. Păduri
- III. Managementul apelor si solului
- IV. Reciclare și economie circulară
- V. Calitatea aerului și protecția atmosferei
- VI. Situri contaminate și chimicale
- VII. Biodiversitate și arii protejate
- VIII. Administrația Biosfera Delta Dunării
- astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă:
- IX. Managementul faunei sălbatice
- X. Planurile de management pentru ariile protejate:
- XI. Administrația Fondului pentru Mediu
- Alte obiective specifice:
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- MANAGEMENTUL APEI
- PROTEJAREA PĂDURILOR ȘI A BIODIVERSITĂȚII
- MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
- TRANSPORT SUSTENABIL
- ENERGIE
- FONDUL LOCAL
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- A. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI
- Viziunea pe termen mediu
- Investițiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL UDMR,
- o prioritate națională, motiv pentru care vor fi susținute prin politici structurale ce vor garanta eficiența lor.
- Ne propunem aprobarea și implementarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030, ce cuprinde viziunea strategică pentru acest deceniu și va sta la baza construcției infrastructurii românești.
- În fapt, acest plan reprezintă actualizarea strategiei de implementare a M.G.P.T. și va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar european.
- Planul investițional prezintă o viziune integrată asupra întregii infrastructuri de transport din România, acoperind nevoile de dezvoltare pentru toate modurile de transport – rutier, feroviar, metrou, aerian, naval și intermodal, precum și măsurile de capacitate administrativă necesare pentru realizarea acestor proiecte, în corelare cu reformele asumate prin PNRR.
- La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:
- A. TRANSPORTUL RUTIER
- Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:
- B. TRANSPORTUL FEROVIAR
- I. Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă
- II. Integrarea în spațiul feroviar unic european
- În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiții în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:
- II. Integrarea în spațiul feroviar unic european, cu impact asupra reducerii timpilor de parcurs, creșterea atractivității feroviare și minimizarea efectelor negative asupra mediului:
- CFR Marfă
- CFR Călători
- AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ
- C. TRANSPORTUL NAVAL
- Prioritățile din domeniul transportului naval vizează:
- A.3.1. Obiective specifice pe termen scurt și mediu:
- D. TRANSPORTUL AERIAN
- COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI
- E. TRANSPORTUL CU METROUL
- Programul de investiții în dezvoltarea rețelei de metrou, pe termen mediu și lung, se axează pe următoarele coordonate:
- F. TRANSPORTUL MULTIMODAL
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
- COMPONENTA DE DIGITALIZARE
- Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.
- Comunicații digitale și tehnologii ale viitorului (5G, IOT, Quantum computing, AI, blockchain, Smart City);
- Securitate cibernetică.
- A. Eficientizarea instituțiilor publice
- B. Dezvoltarea Serviciilor de Guvernare Electronică
- un rol detașat de lider în regiune pe piața inovației digitale.
- Hub-urile europene de inovare digitală - E-DIH (European Digital Innovation Hubs)
- urilor europene de inovare digitală este și acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă Europeană, dar și globală a digitalizării și inovației tehnologice.
- Măsuri concrete:
- SERVICII POȘTALE – COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ
- Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
- CERCETARE – INOVARE
- I. Probleme structurale ale cercetării şi inovării din România
- II. Obiective strategice și măsuri de implementare
- Planul Național de Redresare și Reziliență
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- DEZVOLTARE
- Viziunea pe termen mediu
- Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu:
- Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare:
- Astfel, pentru accesul în mod egal la educație al copiilor și al tinerilor și asigurarea condițiilor de desfășurare a procesului educațional într-un singur schimb, vor fi realizate proiecte de:
- Infrastructură sportivă (sport de performanță și sport de masă):
- ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
- Obiective generale
- Obiective specifice
- I. Mecanisme de guvernare și proces decizional:
- Guvernare focalizată pe priorități și obiective.
Acestor măsuri li se adaugă acțiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19.
Bugetul total al măsurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), sumă ce reprezintă aproximativ 3,1% din PIB-ul României din 2020.
Resursele financiare mobilizate prin intermediul măsurilor de sprijin (din bugetul național și din fonduri europene) au scopul de a concentra intervenția statului în economie în direcția atenuării efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât la nivel de ansamblu (prin măsuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evoluția indicatorilor financiari), cât și țintit, la nivelul unor domenii/actori economici în cazul cărora activitate a fost puternic perturbată de măsurile de limitare a răspândirii virusului.
Măsurile urmăresc, în linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformării crizei de lichiditate a întreprinderilor, cauzată de noile evoluții economice, într-una de solvabilitate, prin identificarea și sprijinirea actorilor și domeniilor vulnerabile. O atenție sporită, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, este acordată întreprinderilor mici și mijlocii, afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de pandemie, care amplifică dificultățile anterioare privind accesul la finanțare, în comparație cu întreprinderile mai mari.
ii. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit și extins.
Una din prioritățile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării și implementării măsurilor cuprinse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (de exemplu, IMM Factor), măsuri privind șomajul și legislația muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile comerț și servicii afectate de Covid-19, sprijinirea sectoarelor afectate - Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.).
Demersurile de relansare a economiei naționale sunt susținute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat și a cadrului fiscal european și de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică și creșterea rezilienței.
În contextul evoluției pandemiei Covid-19, Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare al Cadrului Temporar. Toate secțiunile Cadrului Temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021.
În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului Temporar și autorizate de forul european, menționate anterior, în prezent, se află în lucru și alte scheme de ajutor de stat destinate susținerii economiei în contextul pandemiei.
iii. Intensificarea concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale (demersuri publice aliniate principiilor de concurență, eliminarea unor blocaje/ineficiențe aflate în calea manifestării concurenței), pregătirea pentru tranziția digitală.
iv. Asigurarea concurenței corecte.
Există o preocupare deosebită, la nivelul statelor și al instituțiilor internaționale, referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, deși nu sunt dominante, dețin
o putere superioară de negociere față de partenerii lor comerciali.
În acest context, au apărut, la nivelul legislației comunitare, reglementări în sensul sancționării acestor practici, în anumite sectoare, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportună extinderea reglementărilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementări sunt orientate spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială,