Programe de guvernare

Document original

Programul cabinetului minoritar propus de Nicolae Ciucă în octombrie 2021

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE
  2. 2021 - 2024
  3. Partidul Național Liberal
  4. Uniunea Democrată Maghiară din România
  5. CUPRINS
  6. PREAMBUL
  7.  Măsuri de gestionare a crizei sanitare
  8.  Măsuri pentru ieșirea din criza energetică
  9.  Măsuri pe termen scurt:
  10.  Măsuri pe termen mediu și lung:
  11.  Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
  12.  Măsuri fiscal-bugetare
  13.  Măsuri de reformă
  14. Măsurile adoptate la nivelul României pentru pevenirea și combaterea pandemiei de Covid-19 sunt prezentate la ANEXA 0.1.
  15. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  16. Gestionarea urgenței pandemice
  17. Reforma sistemului de sănătate si creșterea accesului populației la servicii de sănătate de calitate
  18. I. Investiții masive în sănătate:
  19. II. Standarde de calitate și siguranță în sistemul de sănătate
  20. III. Resurse umane în sănătate
  21. V. Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății populației
  22. VI. Digitalizare și E-Sănătate
  23. VII. Asigurarea accesului pacienților la medicamente
  24. VIII. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem performant de asistenţă medicală de urgenţă
  25. Planul Național de Redresare și Reziliență
  26. SĂNĂTATE
  27. MINISTERUL ENERGIEI
  28. Obiective strategice:
  29. (1) Crearea cadrului legislativ național
  30. Actualizarea legii energiei în concordanță cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice și gazelor naturale:
  31. (2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022-2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
  32. Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat
  33. Investiții pe termen scurt
  34. Investiții strategice pentru perioada 2022-2024
  35. CNE Cernavodă
  36. Complexul Energetic Oltenia
  37. Romgaz
  38. Hidroelectrica
  39. Electrocentrale București
  40. Complexul Energetic Hunedoara - societate în Insolvență
  41. Transelectrica
  42. Transgaz
  43. Investiții în alte companii strategice
  44. (3) Programe de finanțare:
  45. (4) Susținerea exploatărilor offshore
  46. Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic
  47. Alte Obiective în Domeniul Energiei – 2022-2024:
  48. (5) Scheme de ajutor în domeniul energiei
  49. (6) Fondul pentru Tranziție Justă
  50. (7) Fondul de Modernizare
  51. Planul Național de Redresare și Reziliență
  52. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
  53. Priorități:
  54. Viziunea pe termen mediu
  55. PRIORITĂȚI PE TERMEN MEDIU 2021-2024:
  56. I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020.
  57. Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:
  58. II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027
  59. III. Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență
  60. Guvernul își propune aprobarea cu celeritate a cadrului instituțional și financiar pentru implementarea PNRR și accelerarea implementării reformelor și investițiilor aprobate de UE prin Decizia de Implementare a Consiliului.
  61. IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene
  62. Planul Național de Redresare și Reziliență
  63. TURISM ȘI CULTURĂ
  64. MINISTERUL FINANȚELOR
  65. Viziune pe termen mediu
  66. I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat
  67. Obiective generale
  68. Obiective specifice
  69. II. Datorie publică
  70. Obiective generale
  71. Obiective specifice
  72. III. Fiscalitate
  73. Obiective generale
  74. Obiective specifice
  75. IV. Aderarea la zona euro
  76. Obiective generale
  77. Obiective specifice
  78. V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare
  79. Obiective specifice
  80. i. Ajutoare de stat pentru redresarea economică.
  81. ii. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit și extins.
  82. iv. Asigurarea concurenței corecte.
  83. Planul Național de Redresare și Reziliență
  84. ENERGIE
  85. REFORME FISCALE ȘI REFORMA PENSIILOR
  86. MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
  87. Obiective:
  88. Măsuri
  89. Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing.
  90. Instrumente și Programe Promovare Export
  91. Programe pentru susținerea comerțului exterior:
  92. SPRIJIN ORIZONTAL PENTRU INOVARE, INTERNAȚIONALIZARE ȘI DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR ANTREPRENORIALE Obiective:
  93. Direcții de acțiune:
  94. Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitorului
  95. Obiective:
  96. Ecosisteme industriale vizate:
  97. DEZVOLTAREA SECTORULUI DEDICAT PRODUCȚIEI DE TEHNOLOGII VERZI
  98. Obiective:
  99. Direcții de acțiune:
  100. DEZVOLTAREA SECTORULUI DIGITAL Obiective:
  101. Direcții de acțiune:
  102. DEZVOLTAREA INDUSTRIEI AUTO Obiective:
  103. Direcții de acțiune
  104. DEZVOLTAREA INDUSTRIILOR PRELUCRĂTOARE CU VALOARE ADĂUGATĂ ÎNALTĂ, INCLUSIV A CELOR CARE FOLOSESC GAZUL NATURAL CA RESURSĂ Obiective:
  105. Direcții de acțiune
  106. DEZVOLTAREA SECTORULUI DEDICAT ECONOMIEI CIRCULARE Obiective:
  107. Direcții de acțiune:
  108. DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ALIMENTARE Obiective:
  109. Direcții de acțiune:
  110. SUSȚINEREA INDUSTRIILOR CREATIVE Obiective:
  111. Direcții de acțiune:
  112. DEZVOLTAREA (ECO)TURISMULUI ȘI INDUSTRIEI DE OSPITALITATE Obiective:
  113. Direcții de acțiune:
  114. DEZVOLTAREA SPECIALIZĂRII INTELIGENTE A IMM
  115. Definitivarea și implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027
  116. cu o componentă privind managementul tranziției industriale; Elaborarea cadrului legislativ și relansarea Programului Creșterea Competitivității
  117. Planul Național de Redresare și Reziliență
  118. Turism şi cultură
  119. REFORMA FISCALĂ ŞI REFORMA SISTEMULUI DE PENSII
  120. SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI ȘI CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE
  121. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  122. Viziunea pe termen mediu
  123. Obiective
  124. I. Combaterea schimbărilor climatice:
  125. II. Păduri
  126. III. Managementul apelor si solului
  127. IV. Reciclare și economie circulară
  128. V. Calitatea aerului și protecția atmosferei
  129. VI. Situri contaminate și chimicale
  130. VII. Biodiversitate și arii protejate
  131. VIII. Administrația Biosfera Delta Dunării
  132. astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă:
  133. IX. Managementul faunei sălbatice
  134. X. Planurile de management pentru ariile protejate:
  135. XI. Administrația Fondului pentru Mediu
  136. Alte obiective specifice:
  137. Planul Național de Redresare și Reziliență
  138. MANAGEMENTUL APEI
  139. PROTEJAREA PĂDURILOR ȘI A BIODIVERSITĂȚII
  140. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
  141. TRANSPORT SUSTENABIL
  142. ENERGIE
  143. FONDUL LOCAL
  144. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  145. A. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI
  146. Viziunea pe termen mediu
  147. Investițiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL UDMR,
  148. o prioritate națională, motiv pentru care vor fi susținute prin politici structurale ce vor garanta eficiența lor.
  149. Ne propunem aprobarea și implementarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030, ce cuprinde viziunea strategică pentru acest deceniu și va sta la baza construcției infrastructurii românești.
  150. În fapt, acest plan reprezintă actualizarea strategiei de implementare a M.G.P.T. și va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar european.
  151. Planul investițional prezintă o viziune integrată asupra întregii infrastructuri de transport din România, acoperind nevoile de dezvoltare pentru toate modurile de transport – rutier, feroviar, metrou, aerian, naval și intermodal, precum și măsurile de capacitate administrativă necesare pentru realizarea acestor proiecte, în corelare cu reformele asumate prin PNRR.
  152. La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:
  153. A. TRANSPORTUL RUTIER
  154. Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:
  155. B. TRANSPORTUL FEROVIAR
  156. I. Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă
  157. II. Integrarea în spațiul feroviar unic european
  158. În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiții în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:
  159. II. Integrarea în spațiul feroviar unic european, cu impact asupra reducerii timpilor de parcurs, creșterea atractivității feroviare și minimizarea efectelor negative asupra mediului:
  160. CFR Marfă
  161. CFR Călători
  162. AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ
  163. C. TRANSPORTUL NAVAL
  164. Prioritățile din domeniul transportului naval vizează:
  165. A.3.1. Obiective specifice pe termen scurt și mediu:
  166. D. TRANSPORTUL AERIAN
  167. COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI
  168. E. TRANSPORTUL CU METROUL
  169. Programul de investiții în dezvoltarea rețelei de metrou, pe termen mediu și lung, se axează pe următoarele coordonate:
  170. F. TRANSPORTUL MULTIMODAL
  171. Planul Național de Redresare și Reziliență
  172. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
  173. COMPONENTA DE DIGITALIZARE
  174. Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.
  175.  Comunicații digitale și tehnologii ale viitorului (5G, IOT, Quantum computing, AI, blockchain, Smart City);
  176.  Securitate cibernetică.
  177. A. Eficientizarea instituțiilor publice
  178. B. Dezvoltarea Serviciilor de Guvernare Electronică
  179. un rol detașat de lider în regiune pe piața inovației digitale.
  180. Hub-urile europene de inovare digitală - E-DIH (European Digital Innovation Hubs)
  181. urilor europene de inovare digitală este și acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă Europeană, dar și globală a digitalizării și inovației tehnologice.
  182. Măsuri concrete:
  183. SERVICII POȘTALE – COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ
  184. Obiective pe termen mediu, direcții generale de acțiune:
  185. CERCETARE – INOVARE
  186. I. Probleme structurale ale cercetării şi inovării din România
  187. II. Obiective strategice și măsuri de implementare
  188. Planul Național de Redresare și Reziliență
  189. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  190. DEZVOLTARE
  191. Viziunea pe termen mediu
  192. Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu:
  193. Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare:
  194. Astfel, pentru accesul în mod egal la educație al copiilor și al tinerilor și asigurarea condițiilor de desfășurare a procesului educațional într-un singur schimb, vor fi realizate proiecte de:
  195. Infrastructură sportivă (sport de performanță și sport de masă):
  196. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
  197. Obiective generale
  198. Obiective specifice
  199. I. Mecanisme de guvernare și proces decizional:
  200. Guvernare focalizată pe priorități și obiective.

Hub-urile europene de inovare digitală - E-DIH (European Digital Innovation Hubs)

Un studiu recent al BEI arată că aproximativ 70% dintre IMM-urile europene care au implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regională, din regiunea în care își desfășoară activitatea, indiferent dacă IMM-ul avea sau nu un profil digital. Astfel, Hub-urile europene de inovare digitală sunt principalul instrument și vector trans-european pe care Comisia Europeană împreună cu statele membre îl au în vedere pentru a impulsiona atât inovarea și digitalizarea economiei, cât și digitalizarea administrației publice europene.

Hub-urile europene de inovare digitală vor pune în valoare potențialul tehnologic și de inovare regional pentru a dezvolta tehnologii și instrumente digitale pentru domenii cu grad ridicat de adopție: industrie, administrație publică, agricultură, sănătate etc. Rolul strategic al Hub-

urilor europene de inovare digitală este și acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă Europeană, dar și globală a digitalizării și inovației tehnologice.

România, care va avea un număr de hub-uri în principalele regiuni de dezvoltare, va utiliza la maximum oportunitățile oferite de aceste instrumente. Prin pilotarea acestor DIH-uri, Guvernul va face ca funcțiile acestora prevăzute în Regulamentul Europa Digitală - sprijin pentru identificarea investițiilor, instruire și sprijin în dobândirea competențelor digitale, testare înainte de investiție, crearea unui ecosistem pentru inovare și rețea – să contribuie direct și măsurabil la transformarea digitală a IMM-urilor, în corelare cu Strategiile de specializare inteligentă ale fiecărei regiuni de dezvoltare.

Măsuri concrete:

• Dezvoltarea soluțiilor de finanțare prin Programele Operaționale Regionale a unor proiecte de Smart City în orașele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale.

• Derularea de programe de formare pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final este acela de a avea un nivel minim de competențe digitale pentru orice angajat în sistemul public din România. Crearea și utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune.

• Dezvoltarea soluțiilor de finanțare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate (cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computing-ul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică) și pentru sprijinirea IMM-urilor care adoptă tehnologii digitale.

• Crearea unui fond de investiții dedicat Start-Up-urilor inovative, în parteneriat cu investitori privați.

• Sprijinirea transformării digitale a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și sporirea nivelului de alfabetizare digitală în rândul angajaților.

Există o nevoie stringentă de instrumente inovatoare care să susțină finanțarea acestor produse digitale care pot avea un extraordinar efect de multiplicare în economie.

Pe de altă parte statul nu are instrumentele de evaluare corectă a gradului de inovare tehnologică sau de business pe care o companie îl propune și de cele mai multe ori criteriile de finanțare sunt bazate pe grile care elimină riscurile și finanțează soluții mai puțin inovative, acest lucru fiind contrar ideii de start-up high-tech. Soluția este realizarea unui parteneriat în care sunt atrași alături de statul român, parteneri din mediul privat capabili să își asume în egală măsură riscul co-finanțării și calitatea de evaluator în același timp.