Programul cabinetului minoritar propus de Nicolae Ciucă în octombrie 2021

la evaluarea de fond a sistemului național de cercetare. Această măsură va avea ca impact creionarea cât mai aproape de realitate a cauzelor dezechilibrelor actuale din sistemul CDI și identificarea unor măsuri care să reducă decalajele pe termen mediu și lung a indicatorilor specifici față de media UE și va putea asigura un trend ascendent domeniului CDI, inclusiv creșterea șanselor de succes în Programul european de cercetare "Orizont Europa" (2021 - 2027) și intensificarea transferului în economie al rezultatelor cercetării. Această reformă va putea conduce la stabilirea unor poli de excelență esențiali pentru formarea de parteneriate pe termen lung și pentru colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de cercetare de anvergură internațională, în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării.

Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014 - 2020) a fost modestă (214,8 milioane euro atrase din bugetul Orizont 2020 și 787 contracte semnate, în care sunt implicați 1190 parteneri români), fiind comparabilă, spre exemplu, din punct de vedere al sumelor atrase, cu Estonia, țară cu o populație de 15 ori mai mică decât a României. Această situație a fost generată, în principal, de subfinanțarea cercetării din fonduri publice, dar şi de dificultățile în atragerea fondurilor private în cercetare și inovare, generate de lipsa unor politici naționale susținute și coerente care să stimuleze activitatea CDI. Toți acești factori au produs efecte negative în sistemul românesc de CDI și au determinat un regres în ceea ce privește majoritatea indicatorilor din Datele Statistice privind Inovarea Europeană (European Innovation Scoreboard 2019). Astfel, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană pe baza reducerii numărului de cercetători cu 4,6% în raport cu 2017, a investiției firmelor private în activități CDI cu 51% mai mică în raport cu anul 2011 și a numărului de IMM-uri implicate în procesul de inovare, mai mic cu 42,5% în raport cu anul 2011. România este, în acest moment, clasificată ca inovator modest (cu mai mult de 50% decalaj față de media UE).

II. Obiective strategice și măsuri de implementare

II.1 Reforma structurală a sistemului național de cercetare și inovare – motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României

a. Armonizarea, actualizarea și simplificarea legislației privind organizațiile publice de cercetare conform principiilor "bunelor reglementări" ("better regulation") și evitarea birocratizării excesive.

b. Stimularea proceselor decizionale în administrația managementului cercetării, pe baze științifice.

c. Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere.

d. Planificarea bugetară multianuală pentru a asigura convergența cu celelalte țări ale UE și cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF) într-o manieră adaptată noilor provocări. Un sistem de finanțare de inițiere tip "top-down" și de parcurs tip "bottom-up" va permite atât stabilitatea și predicția bugetară cu rol în atragerea de capital privat și stabilizarea de resurse umane, cât și dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură.

e. Implementarea noilor politici și strategii europene privind Spațiul European al Cercetării (ERA) în strânsă legătură cu strategia europeană pentru universități (European Strategy for Universities).

f. Înființarea unor poluri regionale de excelență în cercetare prin formarea unor structuri integrate cu implicarea universităților și institutelor de cercetare.