Programul cabinetului minoritar propus de Nicolae Ciucă în octombrie 2021

4. Revizuirea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale în ceea ce priveşte sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală, în baza următoarelor principii:

● să nu se creeze obligații în sarcina bugetelor locale fără sursă de finanțare predictibilă și acoperitoare pentru nevoi;

● la fundamentarea necesarului de finanțare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost (unități de asistență socio-medicală, cămine pentru vârstnici, centre pentru persoane cu handicap, etc.), sumele să fie în concordanță cu numărul de beneficiari;

● creșterea competitivității agenților economici prin îmbunătățirea cadrului în care aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.

5. Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de

angajați. În acest sens se va elimina pragul de 5 angajați/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde își desfășoară activitatea angajatul.

II. Datorie publică

Obiective generale

Reformarea sistemului fiscal-bugetar este o etapă esențială pentru a atinge un cadru favorabil creșterii economice și consolidării fiscale. Pe termen mediu însă, Guvernul României depune eforturi substanțiale pentru evitarea de downgrading a ratingului de țară. Implicațiile imediate ar fi descurajarea investițiilor și creșterea costului finanțării suverane. De asemenea, Guvernul României va fi nevoit să susțină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. În acest sens este asumată o creștere a datoriei publice, însă vor fi luate măsurile necesare pentru a evita spirala îndatorării.

Obiective specifice

i. Menținerea ratingului de țară prin următoarele măsuri:

a) introducerea operațiunilor de buy-back/exchanges cu titluri de stat,

b) introducerea operațiunilor cu instrumente financiare derivate,

c) apelarea la finanțări de tipul plasamentelor private - în funcție de oportunități,

d) dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație - automatizare proces subscriere și rambursare dobânzi/principal și analiza posibilității efectuării subscrierilor online. ii. Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB(indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro).

Pentru a nu depăși acest prag se impune utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanțare, dat fiind raportul optim cost-beneficiu ce rezultă într-o valoare sporită raportată la investiția întreprinsă prin utilizarea abilităților sectorului privat de a furniza infrastructură necesară la un preț rezonabil și, pe măsură ce sectorul public plătește pentru aceste servicii pe perioada de viață a proiectului, evitarea investiției inițiale majore și efectuarea plăților pentru serviciile furnizate de sectorul privat doar atunci când și dacă serviciul este furnizat la standardele impuse.

Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP:

– Aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel național pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP;

– Clarificarea cadrului instituțional, cu preluarea de către Ministerul Finanțelora competenței de reglementare a domeniului PPP;