Programe de guvernare

Document original

Program de guvernare propus de Eugen Tomac, ediția I 2026

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. Notă metodologică și convenții
  2. Principiul 7 + 3
  3. Direcție și deadline, nu instrument
  4. Surse
  5. Cuprins
  6. Prioritatea zero
  7. REFORMA ADMINISTRATIV -TERITORIALĂ
  8. Rezumat
  9. Context
  10. De ce prioritate zero
  11. A. Calendar de pregătire
  12. B. Principii de fond
  13. Capitolul 1
  14. ECONOMIE ȘI MEDIUL DE AFACERI
  15. Rezumat
  16. Context
  17. A. Măsuri pe termen scurt
  18. B. Reforme structurale
  19. Capitolul 2
  20. FINANȚE PUBLICE
  21. Rezumat
  22. Context
  23. A. Măsuri pe termen scurt
  24. B. Reforme structurale
  25. Capitolul 3
  26. ENERGIE
  27. Rezumat
  28. Context
  29. A. Măsuri pe termen scurt
  30. B. Reforme structurale
  31. Capitolul 4
  32. TRANSFORMARE DIGITALĂ
  33. Rezumat
  34. Context
  35. A. Măsuri pe termen scurt
  36. B. Reforme structurale
  37. Capitolul 5
  38. INFRASTRUCTURĂ ȘI TRANSPORTURI
  39. Rezumat
  40. A. Măsuri pe termen scurt
  41. B. Reforme structurale pe termen lung
  42. Capitolul 6
  43. EDUCAȚIE ȘI CERCETARE
  44. Context
  45. Rezumat
  46. A. Măsuri pe termen scurt, privind:
  47. B. Reforme structurale
  48. Capitolul 7
  49. SĂNĂTATE
  50. Rezumat
  51. A. Măsuri pe termen scurt
  52. B. Reforme structurale
  53. Capitolul 8
  54. JUSTIȚIE ȘI STATUL DE DREPT
  55. Rezumat
  56. A. Măsuri pe termen scurt
  57. B. Reforme structurale
  58. Capitolul 9
  59. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI DESCENTRALIZARE
  60. Rezumat
  61. A. Măsuri pe termen scurt
  62. B. Reforme structurale
  63. Capitolul 10
  64. AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
  65. Rezumat
  66. A. Măsuri pe termen scurt
  67. B. Reforme structurale
  68. Capitolul 11
  69. MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE
  70. Rezumat
  71. A. Măsuri pe termen scurt
  72. B. Reforme structurale
  73. Capitolul 12
  74. MUNCĂ, FAMILIE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
  75. Rezumat
  76. Context
  77. A. Măsuri pe termen scurt
  78. B. Reforme structurale
  79. Capitolul 13
  80. CULTURĂ, TINERET ȘI SPORT
  81. Rezumat
  82. A. Măsuri pe termen scurt
  83. B. Reforme structurale
  84. Capitolul 14
  85. AFACERI INTERNE
  86. Rezumat
  87. A. Măsuri pe termen scurt
  88. B. Reforme structurale
  89. Capitolul 15
  90. APĂRARE ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ
  91. Rezumat
  92. A. Măsuri pe termen scurt
  93. B. Reforme structurale
  94. Capitolul 16
  95. POLITICĂ EXT ERNĂ ȘI AFACERI EUROPENE
  96. Context
  97. Rezumat
  98. A. Măsuri pe termen scurt
  99. B. Reforme structurale
  100. Capitolul 17
  101. FONDURI EUROPENE ȘI INVESTIȚII STRATEGICE
  102. Rezumat
  103. A. Măsuri pe termen scurt
  104. B. Reforme structurale
  105. Capitolul 18
  106. COMBATEREA DEZINFORMĂRII ŞI REZILIENŢEI SOCIALE
  107. Rezumat
  108. Context
  109. A. Măsuri pe termen scurt
  110. B. Reforme structurale
  111. Capitolul 19
  112. DIASPORA
  113. Rezumat
  114. Context
  115. A. Măsuri pe termen scurt
  116. B. Reforme structurale
  117. Capitolul 20
  118. RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA
  119. Rezumat
  120. Context
  121. A. Măsuri pe termen scurt
  122. B. Reforme structurale
  123. Capitolul 21
  124. SOCIETATEA CIVILĂ, MINORITĂȚI NAȚIONALE ȘI CULTE
  125. Rezumat
  126. Context
  127. A. Măsuri pe termen scurt
  128. B. Reforme structurale

Capitolul 4

TRANSFORMARE DIGITALĂ

Rezumat

Direcție: identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, inteligență artificială în administrația publică.

Context

România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre -completate – proxy pentru principiul once-only – România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE ). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%.

În Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 – cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83); media OCDE a urcat la 0,70. România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro – 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real.