Program de guvernare propus de Eugen Tomac, ediția I 2026
Cuprinsul documentului
- Notă metodologică și convenții
- Principiul 7 + 3
- Direcție și deadline, nu instrument
- Surse
- Cuprins
- Prioritatea zero
- REFORMA ADMINISTRATIV -TERITORIALĂ
- Rezumat
- Context
- De ce prioritate zero
- A. Calendar de pregătire
- B. Principii de fond
- Capitolul 1
- ECONOMIE ȘI MEDIUL DE AFACERI
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 2
- FINANȚE PUBLICE
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 3
- ENERGIE
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 4
- TRANSFORMARE DIGITALĂ
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 5
- INFRASTRUCTURĂ ȘI TRANSPORTURI
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale pe termen lung
- Capitolul 6
- EDUCAȚIE ȘI CERCETARE
- Context
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt, privind:
- B. Reforme structurale
- Capitolul 7
- SĂNĂTATE
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 8
- JUSTIȚIE ȘI STATUL DE DREPT
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 9
- ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI DESCENTRALIZARE
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 10
- AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 11
- MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 12
- MUNCĂ, FAMILIE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 13
- CULTURĂ, TINERET ȘI SPORT
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 14
- AFACERI INTERNE
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 15
- APĂRARE ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 16
- POLITICĂ EXT ERNĂ ȘI AFACERI EUROPENE
- Context
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 17
- FONDURI EUROPENE ȘI INVESTIȚII STRATEGICE
- Rezumat
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 18
- COMBATEREA DEZINFORMĂRII ŞI REZILIENŢEI SOCIALE
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 19
- DIASPORA
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 20
- RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
- Capitolul 21
- SOCIETATEA CIVILĂ, MINORITĂȚI NAȚIONALE ȘI CULTE
- Rezumat
- Context
- A. Măsuri pe termen scurt
- B. Reforme structurale
Capitolul 3
ENERGIE
Rezumat
Direcție: securitate energetică prin mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieței gazelor, protecție pentru consumatori vulnerabili, redevențe corecte.
Context
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz înfățișează vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în luna aprilie 2026, înainte de a se stabiliza în jurul a 95-100 USD/baril, iar piața globală a țițeiului continuă să fie volatilă pe măsură ce negocierile pentru încheierea conflictului se desfășoară. Prețurile la gaze naturale în Europa au atins valoarea de 60 EUR/MWh față de 35 EUR/MWh înainte de declanșarea conflictului. România a intrat în această criză cu o dependență mai redusă de gaze naturale și produse petroliere față de alte state europene și a luat măsuri imediate pentru atenuarea șocului asupra consumatorilor, sectoarelor cele mai expuse precum agricultură și transporturi și implicit inflației.
Provocarea principală: România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot (108 EUR/MWh în 2025) și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în S2 2025. Acest lucru accentuează sărăcia energetică, erodează competitivitatea industriei și alimentează inflația.
Progrese recente: România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, va începe extracția din perimetrul Neptun D eep în anul 2027 și își va dubla producția de gaze naturale la aproximativ 16 -18 miliarde metri cubi/an. Noua centrală în ciclu combinat pe bază de gaze naturale de la Mintia va fi conectată la sistemul electroenergetic în 2026, iar Romgaz, producătorul na țional de gaze naturale, este în curs de preluare a activelor combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș.
De asemenea, în ultimii ani România a înregistrat un progres semnificativ prin instalarea de panouri fotovoltaice la prosumatori (capacitate estimată să ajungă la 4 GW în anul 2026, iar numărul prosumatorilor să depășească 350.000) și a